2 Corinteni11:6. Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă şi în cunoştinţă; ..............

2 Corinteni11:6. Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul şi în toate privinţele.

         Ca intotdeauna in strangerile credinciosilor se gasesc si din aceia carora nu le place vorbirea unui frate sau altul. Ca sa gasesti cusururi este usor. Dar ca sa susti aceste cusururi care ti se par tie, trebuie sa ai acoperire cu Cuvantul sfant. Sau cu alte cuvinte, ce nu iti place trebuie mai intai sa aduci in fata Cuvantului. Sunt situatii cand un frate duhovnicesc sesiseaza neconcordanta in vorbirea celui care se ridica si spune ceva din Cuvantul lui Dumnezeu. Iarasi zic, ca orcare ar fi situatia trebuie confruntata cu ce ne invata Cuvantul. Ca sa aiba validitate inaintea fratilor.Chiar dacă sînt un neciopli în vorbire,Iata ca si pe vremea Ap, Pavel erau din acestia care cautau sa gaseasca cusururi vorbirii Ap, Pavel.Pavel era unul care el insusi a adus in atentie acest fel de a te comporta in adunare. Adica, spune el, doi trei sa vorbeasca, si ceilalti sa judece sau sa analizeze.1 Corinteni 14:29.

         Iata ca acestia au luat-o de buna si au inceput sa-i gasesca lui Pavel, cusururi.Pavel face referire la vorbirea lui necoplita.Nu cred ca avea el o vorbire necioplita sau ne articulata gramatical. Era un om destul de invatat asa ni-l arata Scriptura.Poate Pavel sa fi facut referire ca nu are o vorbire elogventa.Dar am dubiu pentruca a vorbit inaintea oamenilor culti prin Grecia si pe la Roma.Dar sunt unii prin adunari carora nu le place o vorbire sau alta nu ca nu corespunde cu Cuvantul, ci ca nu se potriveste cu ce stiu ei, sau cat inteleg ei.Acestia, pe departe sa controleze, sau cum spune Pavel sa judece. Ca sa poti sa te incadrezi in randul Fratilor de a vedea daca fratele care a vorbit este dupa Cuvant, trebuie sa fi unul care te hranesti cu Cuvantul, nu numai sa-l frunzaresti. Alminteri, as zice ca, devi ridicol inaintea Fratilor.

         Acestia care procedeaza in felul acesta,nu sunt oameni sinceri.Dece?Pentruca nu vin cu argumente din Cuvant.Iata ce conteaza pana la urma. Nu vorbirea elogventa ci cum spune Pavel cunostinta.Daca era necioplit,era un lucru care nu cadea cu greutate la invatatura pe care o dadea din Cuvint. Le aduce inainte ceva in plus ceia ce ei nu aveau,cunostinta.nu sînt însă şi în cunoştinţă; Ce este mai de folos pentru Frati si Surori,sa asculte o vorbire elocventa sau sa fie adus inainte cunoastere aprofundata a Cuvantului? In ceia ce ma priveste consider ca cunoasterea Cuvantului este esetniala. Dece? Tocmai ca sa nu aduci inaintea adunari aspecte care nu corespund cu Cuvantul armonizat.Sau dece sa nu o spun; “cuvinte de umplutura”Pavel era unul dintre Apostoli caruia Dumnezeu i-a descoperit mult mai mult ca altor Apostoli. Spun asta, pentruca este mult  mai de pret sa stim despre taina Biserici, care este Mireasa Domnului Hristos.Apoi, Pavel le aduce aminte daca ei au uitat ca, le-a facut aceasta dovada a cunostintei printre ei.Dar nu au platit atentie la vremea potrivita.

         Orcat ar fi incercat Pavel sa le dovedeasca, acestia erau porniti impotriva lui.şi am arătat lucrul acesta printre voi,Pavel le aduce inainte ca, le-a dovedit aceasta cunostinta in timp ce era cu ei.Cu alte cuvinte, le-a demostrat-o. Nu numai ca le-a spus cu gura asa cum spune el de necoplit,ci chiar traind cu viata printre ei.în tot felul şi în toate privinţele.Se vede treaba ca erau printre acestia din Corint, unii  carora orce le-ar fi facut Pavel nu erau multumiti.A incercat spune el in toate felurile sa le dovedeasca ce cunostinta are din partea lui Dumnezeu.Am intalnit si eu din acestia care nu le convenea in niciun fel.Ajungem la o singura concluzie.Acestia care sunt nemultumiti nu sunt dintre cei care au pe inima bunul mers al adunari.Ei sunt posedati de un duh de galceava.Aduc fel de fel de argumente pe care Cuvantul nu le sustine.Cred ca Pavel ia luat in toate felurile sa le explice.Dar cand esti rau intentionat nu prinde apsolut nimic la tine.

         Continua Pavel si ne aduce inainte incontinuare motivul dece acestia arau nemultumiti.Iata ce spune el in continuare;7. Sau, am făcut un păcat, cînd m-am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi, şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu.Daca asa  erau nemultumiti, dar sa le mai fi cerut si sa-l plateasca, sa-i dea un salariu, sau sa contribuie la pensia lui.Pavel inteleg ca s-a coborat la nivelul cel mai de jos sa nu treaca printre ei ca ar vrea vreun folos dela ei. Pentruca printre cei ce se strangeau in Biserica din Corint,sunt convins ca erau si din cei cu carte dar si fara carte.Orcum, acestia nu aveau un motiv intemeiat sa il conteste pe Pavel, pentruca academic, era la o stare destul de inalta.Dar inteleg ca el nu s-a fplosit de aceasta educatie pamanteasca  le-a adus inainte descoperirile Duhului.Iata dece mentioneaza el ca,s-a zmerit.A facut acest lucru tocmai sa nu le dea prileji de a fi nemultumiti.

         Avea sa spuna ca,m-am deprins sa traiesc si in belsug si in stramtorare. Filipeni 4:12.Le aduce inainte pacatul. Poate acestia nu distingeau, nu aveau discernamant, ce e pacat si ce nu. Am mai vazut unele comportari in aceasta adunare din Corint.Sau, am făcut un păcat, cînd m-am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi.Inaltati unde?As spune din starea de ignoranta, de necunostinta.Si vai, cati mai sunt si azi prin adunari, biserici din acestia lipsiti de cunostinta din Cuvant.Si cu toate astea, ei nu se vad.Vrea sa spuna Ap, Pavel ca s-a coborat la nivelul lor sa poata sa-i inteleaga ca sunt lipsiti de cunostinta. Cu alte cuvinte, a simtit cu ei.şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu.Iata pana unde ajunsese Ap, Pavel sa nu aiba nici-o pretentie pentru faptul ca se ocupa de acesti ignoranti.Bine, dar din ce traiesti Pavele ar fi putut cineva sa il intrebe.Si Pavel ar fi putut sa dea acest raspuns. 2 Corinteni 12:9. Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; Cu alte cuvinte, Dumnezeu ii purta de grija. Dar nu a ezitat sa le aminteasca Filipenilor ca au facut un lucru bun.Filipeni 4:14. Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strîmtorarea mea.

         Am mai spus cu alta ocazie ca Pavel nu a iesit la pensie si nici salariu nu i-a promis caind a fost pus in lucrare.Ce zic cei de azi care se lupta pentru un post prin adunari? Se pot ei incadra in felul cum Pavel le spune corintenilor?Fara plata,da, fara plata. Asa este cand te sprijinesti pe promisiunile lui Dumnezeu.Cat de departe suntem de a ne incadra in Cuvantul lui Dumnezeu.Da ce sa mai spun? Vedem fiecare care sunt interesele prin adunari, biserici.Cat de integru era Pavel si totusi erau unii care ii gaseau cusur. Ce sa mai zicem noi cei de azi?Suntem noi gata sa ne cercetam in fata Cuvantului?Sau suntem din aceia care dorm deabinelea de care Pavel aduce inainte. 1 Corinteni 11: 30. Din pricina aceasta sînt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm.Se doarme in adunare, in  biserica, deabinelea. Nu in sensul literal cu toate ca am vazut si din acestia. Este vorba de somnolenta dezinteresari de cum se desfasoara strangera laolalta in jurul Domnului Hristos.

         Aceasta stare este extrem de grava.Dece? Pentuca ne amagim singuri cu viata crestina,nu cu cea de copil al lui Dumnezeu.Nu vin la adunare unde este prezent Mantuitorul sa fiu intr-o stare de somnolenta,de letargie spirituala.Vin sa ma bucur, sa aduc multumiri,Celui ce este prezent si pentru ce a facut pentru mine.Aceasta ma motiveaza si nimic altceva. Este un moment de a fi prezent in mijlocul Fratilor si a surorilor in jurul Domnului Isus intrun cadru festiv(de sarbatoare)Sa vedem daca suntem din cei pe care Pavel ii aduce inaintea noastra in acest verset de mai sus. 1 Corinteni 11: 30. Daca suntem din acestia, ne pierdem timpul prin orcare adunare am fi noi.Ce am zice noi daca am fi ca si ucenicii de alta data cu Invatatorul lor in Corabie dormind? Sunt convins ca nu ne-ar cadea bine, precum nici ucenicilor nu le-a cazut bine.Sa ne intrebam pe noi insine, ce zice Domnul Isus cand noi venim si dormim in prezenta Lui. Din nou nu este vorba numai de dormirea deabinelea pe scaun. Ci de somnolenta decare am mentionat mai sus,somnolenta dezinteresari.

John Balarie

Los Angeles California!

2 Corinteni 11:2. ……. pentrucă v-am logodit cu un bărbat,.........

2 Corinteni 11:2. ……. pentrucă v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.

      Nu stiu cati dintre noi ne-am oprit asupra acestui verset. Poate pentru unii nu are prea mare semnificatie. Dar sunt si Frati si Suroari care iubesc Cuvantul lui Dumnezeu si il aprofundeaza, cu interes de a invata cate ceva personal din ceia ce citesc nu dela alti.Nu vreau sa fiu inteles gresit ca nu e bine sa inveti si dela alti. Dar, trebuie sa ai putere de a discerne ce este de valoare si ce nu.Cu alte cuvinte, sa corespunda cu Cuvantul armonizat.Cand Dumnezeu prin duhul sfant iti da lumina asupra unui subiect, ai mare bucurie ca ai primit direct dela sursa divina. Asupra acestui verset am avut un schimb de pareri cu un credincios. Era nedumerit de cine spune Pavel ca este Barbatul cu care cei rascumparati au fost logoditi de el. Fara sa stai prea mult pe ganduri daca esti unul care citesti Cuvantul cu atentie,iti poti de raspunsul la o altsfel de intrebare dar si la altele care par greu de explicat. Acestuia i-am expus gandul cu privire la intrebarea lui, cu acoperire din Cuvant.

      Am spus ca Barbatul de care vorbeste Ap, Pavel,este Domnul Hristos. A fost putin contrariat,nedumerit, pentruca zicea el, daca ar fi Domnul Hristos, dece spune Pavel ca sa va infatisez tot inaintea lui Hristos?Sigur la prima vedere are dreptate si e o intrebare destul de legitima pentru toti care citesc Cuvantul ceva mai superficial.Iata dece spuneam ceva mai sus ca, prin aprufundarea Cuvantului poti primi lumina directa de sus, divina, nu de natura omeneasca.Pentru cel ce citeste cu atentie,aprofundeaza Cuvantul, va sti ca nimic nu este lasat in Scriptura ca sa creieze confuzie, sa derute mintea si Inima unui Copil al lui Dumnezeu.Ca sa pot sa-l fac sa inteleaga pe acel frate,a fost necesar sa derulam impreuna cateva aspecte pe care Cuvantul ni le aduce in atentie. Ca anume, Domnul Hristos, are doua indentitati. 1) Una cu caracter pamantesc, deci cu trup ca al nostru de om dar fara pacat. Deseori am aratat cu alta ocazie ca Domnul Isus se numea Fiu al omului.  

      Acest trup i la dat Dumnezeu, ca sa aiba aceleasi simtaminte ca ale noastre. Evrei 10:5. De aceea, cînd intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup; Deci, putem spune ca,Domnul Isus in starea lui de Om este un barbat cum il descrie Pavel.pentrucă v-am logodit cu un bărbat,Iata deci, cu cine sunt logoditi cei rascumparati.Acestia sunt numiti de Scriptura Mireasa. Logonda este facuta intre un Barbat si o tanara care va deveni Mireasa. In cazul de fata Domnul Isus care este aratat de Scriptura ca Mire si asa cum am spus, cei rascumparati in totalitatea lor sunt Mireasa Mirelui.Ca sa vedem cum poate fi inteles acest verset, trebuie sa ne oprim la a doua indentitate a Domnului Hristos de Fiu al lui Dumnezeu.Intelegem ca logodna este una cu caracter pamantesc care se face aici pe pamant.Noi aici pe pamant am fost gasiti de Mirele Hristos. Deci, aici are deaface acest act al logodnei,al cunoasteri unul cu altul.Acum noi suntem logoditi cu Acest Barbat de care spune Ap, Pavel in acest verset.

      Domnul Hristos acum este in cer in Casa Tatalui si is asteapta Mireasa.Cand Dumnezeu Tatal ii va spune Fiului dute si ia Mireasa pe care ti-am pregatit-o si pentru care te-ai scrificat.Acum putem vedea si cea lalta indentitate a Domnului Hristos pe care o are ca Fiu al lui Dumnezeu. 2)Cand noi vom ajunge acolo in Casa Tatalui,va fi o nunta deci, vom fi infatisati inaintea Domnului Hristos ca si Mireasa Lui, fara pata, zbarcitura sau ceva de felul acesta. Defapt, Mirele va veni  pe nori cerului, in intampinarea  Miresi Lui iubite.1 Tesaloniceni 4:17. In locul acesta vedem ca Mireasa mai e numita si Biserica.Efeseni 5:27. ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană. Intelegem ca este vorba, de biserica celor intai nascuti din nou.Nu este vorba de orce“biserica” ca adunatura.

      Biserica care se califica sa-i fie Mireasa Fiului lui Dumnezeu este aceasta descrisa in acest verset:Evrei12:23. de Biserica celor întîi născuţi, cari sînt scrişi în ceruri, de Dumnezeu.Pe aceasta Biserica o are in vedere Ap,Pavel in acest verset care este una si aceiasi cu Mireasa Domnului Hristos.Pe aceasta Biserica o curateste insusi Dumnezeu Tatal ca sa fie la intalnire cu Fiul Sau curata, impodobita  Apocalipsa 19:7. Să ne bucurăm, să ne veselim, şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit,Aceste doua etape incepe aici pe pamant si se termina in cer odata cu nunta pe care Tatal ia pregatit-o Fiului Sau, in care is gaseste toata placerea. Acolo sus in Casa Tatalui, cei rascumparati ii va deveni sotie.ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos. Nu orcum sa fie infatisata.Va fi un eveniment unic.Apostolul, Era preocupat, simtea aceasta greutate a raspunderi pe care Dumnezeu i-a data lui pentru a se ocupa de aceasta Biserica a celor intai nascuti.Cu alte cuvinte, biserica vie, zidita de insusi Domnul Isus din pietre vi.

      Platim noi atentie la ceia ce citim in Cuvant? Iata acest subiect pentru care trebuie sa fim preocupati sa stim daca suntem componenti a unei strangeri sau a Miresi slavite a Domnului Hristos. Intr-o Imprejurare Pavel spune aceste cuvinte la care bine e sa maditam mai adanc.Fapte 20:20. Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos,....Am spus cu alta ocazie ceva mai mult din acest verset care aduce lumina in preocuparea Apostolui pentru Biserica intailor nascuti.Cand mireasa

la modul acesta literal,pamantesc, este gata de a se intalni cu mirele iubit,face tot efortul ca sa apara intr-o tinuta fara repros.Noi care sustinem ca suntem parte din Mireasa Domnuli Hristos,ce efort facem noi ca sa eliminam petele, scamele,din viata noastra la modul spiritual?In asteptarea intalniri cu Scumpul nostru Mantuitor, care ne este Mire in asteptare.Este clar ca aceasta Fecioara de care spune Apostolul este curata cu referire la cei rascumparati curatiti prin sangele Domnului Hristos.Sa nu scapam din vedere ca inca nu suntem plecati si inca traim in acest trup care se poate murdari din te miri ce zilnic.

      Poate tratam cu usurinta murdaria care poate aparea in viata noastra.Aici suntem responsabili fiecare in parte de felul cum asteapta intalnirea cu Domnul Isus, Mirele iubit.Daca facem parte din Mireasa Mirelui, trebuie sa stim bine ca, chiar daca unul din noi trateaza cu usuratate intalnirea cu Mirele,Dumnezeu trece El la curatatul acestui suflet.Cand Domnul Isus va veni pe norii cerului sa se intalneasca cu Iubita Lui Mireasa,Cuvantul ne arata ca vom fi ca El. Cu alte cuvinte, nu-L putem vedea intr-o stare de necuratie.Este o cantare daca i-mi aduc aminte care spune de curata haina.Zilnic bem amaraciune ,ne intinam frumoasa haina. Este scrisa de Fr, Moldovan.Iata deci Logonda, inceputul intalniri cu Domnul Isus aici pe pamant.Apoi,Sotia impreuna cu Domnul Hristos in Casa Tatalui.Domnul sa ne dea harul de a cauta necurmat sa curatim ceia ce nu e dupa voia Lui in vietile noastre, ca sa putem sa ne intalnim cu scumpul nostru Mire.

John Balarie

Los Angeles California!

Psalmul 18:3. Eu strig: «Lăudat să fie Domnul!»...............

Psalmul 18:3. Eu strig: «Lăudat să fie Domnul!»şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

         Am avut recent o discutie cu un frate si acesta mi-a dat acest verset.Psalmul 18:3.Nu stiu la ce vrasmasii s-a gandit el. Oricum, cand vom mai vorbi am sa il intreb. Psalmistul, face referire la vrasmasii lui firesti, fizici.Noi ca copii ai lui Dumnezeu avem alti vrasmasi care ne ataca deseori si inca prin suprindere.Acestia au de aface cu sufletul nostru,cu legatura noastra personala cu Domnul Isus.Am retinut ceva important in acest verset. Anume,Psalmistul spune ca; Eu strig: Bine, cand strigi te aude si cei de langa tine. Nu numai ei, dar strigatul poate ajunge undeva mult mai departe.Poti striga de groaza, de frica sa te auda cineva sa-ti vina in ajutor. Si poti striga de bucurie cum face Psalmistul in acest caz.Psalmistul nu s-a rusinat, ca pot auzi cei care sunt in apropierea lui.Poate chiar si dorea sa fie auzit de cei din jurul lui. Cu toate ca acestia ar putea sa gandeasca ca e nebun.Nu, el avea motivatia lui personala de a striga.Dar, ce nu putea sa nu strige?Putea dar asa cum am spus era motivat de aceasta purtare de grija a lui Dumnezeu.Si Inima era plina de laude catre Dumnezeul lui.Nu putea tine inlauntru fara sa dea afara.

         Sa facem o paralela cu noi care spunem ca suntem ai Domnului.Pentruca , numai asa vom avea cate ceva de invatat din ceia ce citim din Cuvantul sfant.Avem noi o motivatie sa strigam?Pe cei mai multi pe care i-am intalnit si cu care am avut cate o discutie despre a fi un copil al lui Dumnezeu,se ferea sa fie auziti de cei care erau in apropierea noastra.Deseori ma intreb daca avem si noi o motivatie de a striga sa fim auziti de cei din jurul nostru.M-am tot gandit la aceste cuvinte; de a striga. Nu e rau sa strigi in anumite imprejurari ca si cei care nu-L cunosc pe Domnul Isus personal sa poata auzi.Dar cred ca nu este neaparat, necesar, sa strigi. Ci sa ridici glasul ceva mai pronuntat ca de obicei.Ar trebui sa ne motiveze acest aspect pe care il vedem la Psalmist. Ca cei din jurul nostru sa auda ceva din Cuvant cu privire la mantuire.Mantuire, care este darul lui Dumnezeu.

         Scriptura ne arata ca, insusi Domnul Isus a strigat in templu cand i s-a dat cartea si a citit din Prorocul Isaia.Ioan 7:37……….. Isus a stătut în picioare, şi a strigat:........Totul e sa ai interes sa spui ceva despre Domnul Isus si altora. Psalmistul asa cum am spus avea motivatia lui pamanteasca care l-a determinat sa strige.Dar dece striga el «Lăudat să fie Domnul!»?Am spus cu alta ocazie ca, Psalmistul cand is epuiza toate sursele de a fi biruitor impotriva vrasmasilor lui, apela la Dumnezeu.Dece sa fie laudat Dumnezeu? Ar fi putut sa spuna Psalmistul pentruca, a intervenit si m-a ajutat sa infrang pe vrasmasii mei.Avem si noi vrasmasi?Negresit ca da. Poate si din acestia la modul literal. Dar nu la acestia as dori sa reflectam, ci la cei de natura spirituala care are deaface cu legatura noastra de partasie cu Domnul Isus, si la care acesti dusmani lucreaza ne incetat de a ne ataca.Si nu rare ori ne prinde descoperiti din pricina nevegheri.

         De dimineata pana seara cand inchidem ochii de mergem la culcare, suntem intr-o continua lupta cu acesti vrasmasi spirituali.Iata dece Domnul Isus aduce in atentie o pilda care ne arata ca trebuie sa fim in alerta, in garda continu.Vrasmasul nu te anunta cand te ataca.El vine prin suprindere si atunci gaseste pe cei mai multi dintre noi descoperiti.Cine sunt acesti vrasmasi? Toate apucaturile din firea veche de care am fost stapaniti pana cand Dumnezeu s-a indurat de noi. Apucaturi cu caracter vechi, urate, care ne da tarcoale necontenit.Ni-le cunoastem fiecare in parte aceste apucaturi care ne sunt vrasmasi.Psalmistul nu avea dubiu ca Dumnezeu poate sa-l izbaveasca. Acesta este si motivul de a apelat la Domnul. Avusese el expierenta lui propie din viata lui.Avem si noi fiecare in parte o expierenta de izbavire? şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

         Ce apucaturi mai sunt in viata noastra? Fiecare se cunoste daca este treaz si veghiaza pentruca este o lupta continua.Ar fi multe de insirat din aceste apucaturi. Dar le las ca fiecare dintre noi sa si le cunoasca.Nu ai sa le cunosti daca nu esti in alerta, in lupta cu ele cand apar sa te atace. Ele vin si ataca, dar daca suntem in alerta si ancorati in Cuvantul lui Dumnezeu, le putem sta inpotriva prin ajutorul primit dela Dumnezeu.Daca ne facem un control cat de cat, putem noi vedea izbavire in viata noastra? Dece anume metehne am fost scapati?Daca nu ai fost scapat nu o sa ai nici motiv de a stiga:Lăudat să fie Domnul!Am intalnit pe unii care nu indrazneau sa spuna ceva despre Domnul Isus.Unii cand s-a deschis discutia au si plecat sa nu participe intrun fel la acea marturie la care suntem chemati sa o dam, aratam, inaintea celor de afara.

         Dece sa ne fie rusine de Scumpul nostru Mantuitor?Lui nu ii este rusine sa ne numeasca Fratii ai Lui.Evrei 2:11:.......De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească „fraţi“,cand Inima este plina de bucuria mantuiri,Atunci acea bucurie nu poate ramane inlauntru fara sa se exteriorizeze.Spuneam cu alta ocazie din locul unde Domnul Isus spune ca;Matei 12:34.. ….din prisosul inimii vorbeşte gura.Iata dece Psalmistul nu putea, nu avea cum sa taca sa nu aduca laude lui Dumnezeu. Avea o inima plina de binefacerile pe care Dumnezeu le-a arata fata de el.Daca avem si noi o expierenta cu Dumnezeu si daca am vazut in viata noastra astfel de binefaceri,va asigur ca nu vom putea tacea.Ce este mai minunat decat sa fi recunoscator lui Dumnezeu pentru toate izbavirile pe care le-a dat in viata.

         Daca unii duc o viata “crestina” si nu au aceasta explozie launtrica care vine dintr-o multumirea datorata.Datorata? Da, datorata pentru bunatatea Lui cea foarte mare. Nu meritam nimic dar apsolut nimic, ca El sa se indure si sa ne cuprinda in planul Sau de mantuire.Nu avem ce sa iasa din inma ca multumire catre Dumnezeu, este dovada ca nu e o partasie cu Cel ce o poate umple pana la refuz de biruinte.Acestia care nu au o astfel de inima, duc lipsa,fac o dovada in plus ca sunt cuprinsi  doar de o forma religioasa.Inca un prileji pentru noi de a vedea daca in Inima noastra sunt astfel de multumiri catre Dumnezeul nostru, si daca este gata sa aduca afara acel strigat decare vorbeste Psalmistul in acest loc.Domul sa dea har tuturor copiilor lui sa nu se rusineze de Scumpul nostru Mantuitor.

John Balarie

Los Angeles California!

Geneza 13:1. Avram s-a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, ...............

Geneza 13:1. Avram s-a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot.

         Daca facem o paralela a vieti noastre ca credinciosi asa cum ne numim,cu  viata lui Avraam, vom vedea multe asemanari. Si noi ca si Avraam traim in acest trup care Cuvantul o cheama firea veche sau carnala. Dumnezeu a spus lui Avraam sa iasa din Haran si sa mearga in Canan.Geneza 12:1. Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, şi din casa tatălui tău, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta. Avraam a ascultat si asa a procedat.Cand Dumnezeu s-a indurat de noi, am devenit copii ai Lui.si pe unii ia scos din relatia cu rudele lor, cu alte cuvinte, au fost scosi din casa lor ca familie pamanteasca.Dar dupa aceia au fost situatii in viata  cand unii dintre noi sau indepartat  de ascultarea pe care o datora lui Dumnezeu.Asa a procedat Avraam cand a venit foametea in Canan. Numai ca noi cei rascumparati avem alt stataut inaintea lui Dumnezeu, de copii ai Lui. Avraam a luat hotararea sa se coboare in Egipt.Hotarare fara sa il intrebe pe Dumnezeu.Deseori si nuii dintre noi se coboara in Egiptul acestei lumi sa-si rezolve zic ei, situatiile prin care trec.

         Dar nu citim ca Dumnezeu i-ar fi spus lui Avraam sa ia pe toti ai lui si sa se coboare in Egipt. Nici la iesirea din Haran Dumnezeu nu ia spus sa ia si pe Lot cu el.Geneza 12:1...4 inclusiv.Aici citim cum i-a spus Dumnezeu.Cand a iesit din Haran, a iesit la cuvintul Domnului.Trebuie retinut acest aspect ca, Abraham, a iesit la Cuvantul Domnului.Si Domnul i-a purtat de grija pana in Canan.Ca drept multumire, Avraam a zidit aclo un altar Domnului.Geneza 12:7…..Şi Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase.O sa vedem in Avraam partea fireasca si partea duhovniceasca care asculta de Dumnezeu, dar si cea fireasca de care Avraam a ascultat la coborarea in Egipt.Si noi avem aceste doua naturi in noi la fel ca si Avraam si ca toti sfintii lui Dumnezeu. Fie ei cei din vechiul testament sau cei din noul testament. Vedem ca, nu numai Avraam a facut greseli in viata lui. Chiar daca Dumnezeu ii facuse promisiuni ca va fi un popor mare, 12: 2. Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvînta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvîntare.Avraam a uitat  sa nu spun ca a neglijat legatura cu Dumnezeu. Ce face el? pleaca in Egipt.

         Nu era normal sa il intrebe pe Dumnezeu daca trebuie sa se coboare sau nu in Egipt?Deseori si noi luam hotarari care sunt majore in viata noastra fara sa intrebam   pe Dumnezeu care ne-a scos din Haranul in care ne aflam inainte de a ne scoate sa ne  puna deoparte pentru El.Avraam va plati un pret pentru aceasta actiune a lui fara al intreba pe  Dumnezeu. Dar asa se intampla cu multi dintre cei care sunt crestini. Dupa ce hotarasc  ei insusi asupra unor situatii destul de delicate fara sa intrebe pe Dumnezeu,ajung sa plateasca un pret. Pretul uneori este destul de mare si pe undeva greu de suportat. Deci, retinem ca Avraam nu l-a intrebat pe Dumnezeu cand a luat hoatararea de a pleca in Egipt.Nu i-a spus Dumnezeu cum facuse cand a iesit din Haran.A lasat Altarul pe care il zidise Domnului si a plecat. Parasirea altarului face dovada ca Avraam s-a indepartat de Dumnezeu.Il dusese Dumnezeu in Canan ca sa moara de foame?Nu-i promisese ca va fi cu el? Avraam is arata partea fireasca de care a ascultat mai mult decat de Dumnezeu.Firea veche este intotdeauna  impotriva voiei lui Dumnezeu.  

         Ce face Avraam inainte de a ajunge in Egipt? El face un compromis ,un rabat dela relatia lui cu Dumnezeu.Iata ce ii cere Avraam sotiei lui Sara;Geneza 12:13. Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.“  Bine Avraame, nu a  promis Dumnezeu cand te-a scos din Haran ca va fi cu tine si te va face un neam mare?Dece actionezi asa? Iata-l ca apeleaza la firea lui carnala, la simtamintele lui firesti si actioneaza fireste neglijand promisiunea lui Dumnezeu. Deseori in vietile noastre apelam la ce este firesc si luam hotarari care ne fac mari necazuri si nu sunt dupa voia lui Dumnezeu .Dece facem asa? Pentruca il neglijam, ignoram pe Cel care s-a indurat de noi si ne-a scos din lume.
( Daca am fost scosi)Nu avem noi promisiunea Mantuitorului care spune;Matei 28:20…….. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. A stat Avraam o vreme in Egipt. Nu ne spune Cuvantul daca Avraam in acest timp s-a gandit la Dumnezeu.

         Dar Dumnezeu care avea un plan pentru Avraam a veghiat necurmat asupra lui.A intervenit direct in viata lui Faraon. Daca era dupa Avraam el se simtea bine si fara Sara “numai sa traiasca”.Nu a fost constient ca Dumnezeu avea ceva pentru el si Sara. Sara ii va aduce copilul promis din care va iesi un neam mare de care il atentionase Dumnezeu prin aceasta fagaduinta. Ce trist nu numai la Avraam ci si la unii din noi care spunem ca suntem crestini.Luam hotarari care compromite numele scump al Domnului Hristos.Ma gandesc daca suntem intradevar ai Domnului, ca Dumnezeu intervine si in viata noastra si nu lasa ca lucrurile sa degenereze in rau,sa mearga mai departe in necinstirea  numelui Sau. Avraam a plecat din Egipt. A plecat, nu ca si-a venit in fire, sau ca a realizat ca a neglijat pe Dumnezeul lui.Chiar daca ar mai fi vrut el sa ramana in Egipt,nu mai putea. Hotararea venea dela Dumnezeu ca Faraon sa-l dea afara din Egipt.A plecat cu regrete pe care sunt convins ca l-a urmat intreaga viata.

         Cand intrun fel sau altul ajungem sa-L compromitem pe Scumpul nostru Mantuitor,lucrurile nu se vor derula cum ne-am fi dorit potrivit cu dorinta firi pamantesti.Cuvantul ne arata ca, Avraam s-a intors inapoi,de unde a plecat.Adica,la Betel unde zidise acel altar Domnului Ce va fi fost in sufletul lui nu stim. Ii va fi parut lui rau de hotararea nesabuita pe care a luat-o fara sa-L intrebe pe Dumnezeu? Nu ne lasa sa stim Cuvantul. Sunt convins ca Avraam a regretat amar.Sunt ferm convins ca situatia din casa lui Faraon  a avut un impact asupra lui Sara . Numai ca, versetul urmator ne arata calatoria inapoi a lui Avraam.3. Din ţara dela meazăzi s-a îndreptat şi a mers pînă la Betel, pînă la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai, Cu alte cuvinte acolo unde Dumnezeu avea partasie cu el, se intalnea cu el.Nu s-a dus nici mai departe in alta localitate  si nici mai aproape In alta localitate, ci chiar la Betel.Se zice ca semnificatia acestui nume Betel este; “Casa indurari” Aici il vroia Dumnezeu, aici trebuia sa ramana Abraham cu ai lui ca sa se bucure de indurarea lui Dumnezeu.

         Deci era locul stabilit de Dumnezeu unde Avraam putea gasi indurarea lui Dumnezeu pentru toate nevoile lui. As asuma ca, Avraam, si-a venit in fire si i-a parut rau ca nu s-a increzut in Dumnezeul lui. Dar asta numai dupa ce a dat din nou de Altarul zidit de el insusi.Avraam s-a oprit la altarul pe care il zidise ca recunostinta Domnului, la sosirea in Canan.Domnul Ii purtase de grija pe tot parcursul drumului. 4. în locul unde era altarul, pe care-l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului.Nu putea el sa cheme numele Domnului  si inainte de a lua hotararea de a pleca in Egipt? Inteleg, sau cel putin asa lasa Cuvantul sa intelegem ca, Avraam dela parasirea acelui altar dela Betel si pana la interventia lui Dumnezeu sa se reantoarca , nu a mai chemat numele Domnului.Nu avea unde sa-L cheme. Altar nu mai avea, In vechime, Israelitii nu chemau numele Domnului orcum si oriunde.Insusi Domnul Isus ii spune Femei Samaritence ca vine ceasu si a si venit cand Inchinatori adevarati se in china in Duh si Adevar.Aducea Domnul Isus odata cu venirea lui o noua forma de inchinare pe care o vroia Dumnezeu.Ea  stia  sa se inchine la muntele acesta ca si la un altar.

         Intorcandu-ne la noi insine,ce vom zice despre unele situati in care ne aflam departe de Domnul Isus?Mentionez ca, daca suntem ai Domnului Isus trebuie sa stim ca, intervine in situatia in care singuri ne-am creiat-o si dirijeaza lucrurile de asa fel incat vom fi foartati sa plecam sa abandonam in ceia ce firea carnala ne-a tarat. Si sa ne intoarcem ca si Abraham  sa ne cerem iertare. Sunt convins ca Dumnezeu i-a dat lui Avraam un duh de pocainta, de parere de rau.Pentru noi, Altarul se gaseste la piciorele Lui. Este un alt Altar la cruce la care trebuie sa venim mereu,mereu sa-i aducem multumire ca ne-a scos din Egiptul acestei lumi inpotriva vointei noastre firesti.Si ca nu ne-a lasat de capul nostru.Orce actiune luata in mod nesabuit,va produce o cicatrice in sufletul nostru pe tot parcursul vieti.Daca stam la Altar,la Cruce, nu vom mai avea tentatia sa ne conduca mintea dupa indemnurile firi vechi.Am avut ocazia sa vad suflete care au alunecat si s-au intors umiliti.Dar si alte suflete care nu se vedea in viata lor niciun regret, nici-o schimbare.

         Pentru Avraam a fost o lectie care nu cred ca a uitat-o usor, daca a uitat-o vreodata.Dar am vazut si pe altii asa cum am spus,care au alunecat si nu s-au intors la altar.Acestia nu au avut nici-o data o scoatere din Haran. Acestia nu au fost condusi in Canan sa zideasca acolo in relatia lor cu Dumnezeu un altar. Ca mai apoi sa aiba unde sa se intoarca ca si Avraam din Egiptul acestei lumi.Pentru ei crucea este nesemnificatva.Ei traiesc in continuare in Haranul acestei lumi unde se simt bine.Fac prin acesta dovada ca nu sunt ai Domnului Hristos, chiar daca au mers si mai merg la vre- biserica, adunare. Dumnezeu ne da astfel de lectii pe parcursul vieti sa avem de  invatat. Si aceasta intamplare este tot spre invatatura noastra.Sa dam slava lui Dumnezeu ca nu ne lasa de capul nostru ne zmereste si intervine atunci cand gaseste si cum gaseste de cuvinta.Orce abatere dela voia Lui,nu ramane fara consecinte. Relatia se aseaza din nou dar vom trai cu acest regret, cicatrice cum am numit-o mai sus, ca, intrun fel sau altul am necinstit numele Lui Dumnezeu.

John Balarie

Los Angeles California!