joi, 16 mai 2013

John 4:20 Pãrintii nostri s-au închinat pe muntele acesta;


John 4:20  Pãrintii nostri s-au închinat pe muntele acesta; si voi ziceti cã în Ierusalim este locul unde trebuie sã se închine oamenii."

Citind aceasta intimplare, pe care Cuvintul ne-o relateaza,  cu amanunte pentru a invata ce fel de Inchinatori doreste Tatal.Ostenit de calatorie, Mintuitorul se aseaza sa se odihneasca pina ce ucenicii au sa vina cu ceva de ale mincari. Intre timp apare o femeie care nu era orce femeie. Aceasta avea un trecut urit. Is pierduse echilibrul vieti.Femeia  a venit sa scoata apa, la o ora cind nu prea vedeai oameni din pricina calduri care este in oriental mijlociu.Era practic o ora nepotrivita, si totusi ea a venit la fintina.

Dar la fimtina a dat peste un barbat care se odihnea si care ii cere sa-I dea apa de baut. Intelegem ca fintina nu avea o galeata propie, ci era necesar sa apelezi la cel ce avea o galeata. Asa a apelat mintuitorul la aceasta femeie sa-I dea sa bea apa.Am facut putina introducere ca sa ne apropiem de dialogul in sine pe care Mintuitorul il are cu aceasta Samariteanca. Pãrintii nostrii s-au închinat pe muntele acesta;Reiese din discutie ca Femeia stia despre Patriahul Iacov. Ba mai mult chiar il numeste Parintele nostru, al Samaritenilor.As vrea sa ma opresc la felul de a te inchina ca credincios.Si astazi sunt atitea religii care is au locul lor de inchinare.La noi in Romania sunt Biserici care mai de care mai elegante, mai inpunatoare din punct de vedere arhictectual.

Femeia stia de un loc anume ca trebuie sa se inchine.Acest munte unde si Iacov s-a inchinat.Apoi Iudeii din spusele Femeii intelegem si din ce ne relateaza Scriptura aveau ca loc de inchinare Ierusalimul. si voi ziceti cã în Ierusalim este locul unde trebuie sã se închine oamenii."Si atunci ,dar  si azi, oamenii vin sa se inchine la un loc anume.Sigur ca unii vin in sinceritatea lor ca nu stiu altceva. Intorcindu-ne la noi cei care spunem ca suntem pocaiti, si aici sunt locuri de inchinare. Se numesc biserici sau Adunari unde se string credinciosi. Ba unii au si aceasata expresie,”Mergem la casa Domnului”Nu e rau sa o numesti casa Domnului, dar trebuie sa fie intradevar.Cuvintul ne arata ca, Sfintenia este podoaba casei Tale.

21  "Femeie", i-a zis Isus, "crede-Mã cã vine ceasul când nu vã veti închina Tatãlui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.

In versetul 21, vedem ce raspuns ii da Mintuitorul acestei femei care era in necunostinta ce fel de inchinatori doreste Tatal. "Femeie", i-a zis Isus,Am spune ca felul in care Domnul Isus s-a adresat acestei femei este unul lipsit de politete. Dar Domnul Isus prin aceste cuvinte vrea sa-I traga atentia ca lucrurile nu merg asa cum crede ea.Ezpresia este destul de apasata ca sa se ia seama la ce urma sa auda din gura Celui care mai tirziu avea sa ii spuna ca El este Mesia. vine ceasul când nu vã veti închina Tatãlui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim Domnul Isus prin aceste cuvinte desfinteaza si Muntele patriahului Iacov, dar si Ierusalimul ca loc de inchinare al Iudeilor.Mai tirziu peste veacuri nu va mai fi acel locas din Ierusalim.Ar fi putut Femeia sa-I spuna,”unde dar sa ne inchinam?”
Si Domnul Isus nu a lasat ca Femeia sa ramina confuza. 24  Dumnezeu este Duh, si cine se închinã Lui, trebuie sã I se închine în duh si în adevãr."Mintuitorul ii descopere ceva ce Ea nu stia, si anume ca, Dumnezeu este Duh,Si ca cei ce se inchina asa trebuie sa procedeze.Dar noi asa cum am spus mai sus, ne inchinam doar cind mergem la asa zisa Casa a Domnului?
1 Thessalonians 5:17  Rugati-vã neâncetat.
Starea de Copil al lui Dumnezeu , este o stare de partasie continua.Ap, Pavel spune aceste cuvinte, Rugati-vã neâncetat.Ar trebui sa stam ne incetat in Biserica sau la Ierusalim sau pe Munte sus.Cel rascumparat are acces inaintea Tatalui in orce moment.Sunt unii care de paste si de craciun merg la Biserica. Am putea sa ii numim pe acestia ce se roaga in Duh si adevar? Ramine ca noi care ne socotim Copii ai lui Dumnezeu sa nu fim legati de un anumit loc unde sa putem sa ne rugam Tatalui nostru.
John Balarie
Los Angeles California

Niciun comentariu: