marți, 28 aprilie 2015

Romani 8:16. Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru............

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Romani 8:16. Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că sîntem copii ai lui Dumnezeu.

         Intr-o scriere (e-mail)am primit urmatoarele cuvinte.  Putem fi siguri dacă suntem sau nu mântuiţi? Se poate pierde mântuirea?Pentru a da un raspuns la aceste doua intrebari, este necesar sa fim sinceri cu noi insine si apoi, sa avem si un grad de seriozitate pe care multi dintre cei ce ar vrea sa abordeze aceste doua intrebari nu il au.1) Sa fim sinceri cu noi insine comporta acel grad de sinceritate pe care il vrei ca din el sa ai un beneficiu.Negresit un beneficiu spititual.Daca intradevar suntem interesati sa vedem daca suntem sau nu mantuiti,trebuie sa ne coboram adanc nu la suprafata in noi insine si sa facem o analiza a vieti pe care o traim.Dar si analiza unei vieti pe care am trait-o in trecut.Dece? tocmai ca sa putem face diferenta intre una si alta.Daca nu e schimbare este evident ca ne inselam ca suntem ai Domnului Isus.

         Apeland la sinceritate vom vedea daca Dumnezeu a lucrat acest act al nasteri din nou in viata noastra.Vom vedea daca este vre-o schimbare de felul de cum am trait in trecut inainte ca Dumnezeu sa se indure de noi.Si fata de felul in care ne ducem viata acum, cum ne manifestam in toate aspectele ei.Si un lucru foarte important este daca cei din jurul nostru cu care avem tangenta zi de zi au opservat o schimbare profunda in comportamentul nostru.  Putem fi siguri dacă suntem sau nu mântuiţi? La aceasta prima intrebare ,raspunsul este categoric DA.Putem fi siguri datorita evidentelor care se gasesc in noa viata pe care o traim.Nu este evidenta nu este mantuire, nu este nastere din nouAs spune cu toata temerea ca, Poti merge de ani de zile la strangerea celor rascumparati si sa fi unul in a carui viata Dumnezeu nu a intervenit inca.

         .Apoi as zice ca, un copil al lui Dumnezeu nu are nevoie sa is puna o astfel de intrebare. El stie ca acum traieste. Ca pana sa lucreze Dumnezeu in viata lui acest fenomen divin al nasteri din nou era MORT.As face o paralela cu nasterea biologica.Este ca si cum ai intreba pe un copil la modul literal daca el a fost nascut. Raspunsul lui ar fi acesta, “pai daca traiesc nu este evident ca am fost nascut”? O astfel de intrebare ar trebui sa si-o puna aceia care sunt sceptici si care se indoiesc de Lucrarea mantuitoare a Domnului Hristos.In versetul acesta din Romani gasim o dovada incontestabila din partea Duhului ;ui Dumnezeu, ca cei ce au fost nascuti din nou, traiesc adica au viata noua din Dumnezeu. Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru.Cel nascut din nou are Duhul sfant al lui Dumnezeu care ii coordoneaza intreaga viata.Si ii face dovada ca el apartine Celui ce l-a nascut din nou.
        
 Daca nu ai fost nascut din nou , nu vei avea nici Duhul lui Dumnezeu care sa iti faca dovada ca viata ti-a fost schimbata.sîntem copii ai lui Dumnezeu.Subiectul este mult mai adanc pentru cei care au primit evangelia doar la nivel mintal. Cu alte cuvinte nu a patruns in inima noua pe care Dumnezeu o pune in nasterea din nou spirituala.Apoi cei care au scris au pus a doua intrebare,Se poate pierde mântuirea?Iarasi o intrebare care s-a tot vehiculat in decursul timpului.A timpului ceva mai recent de unii intelectuali care cred ei ca partund adanc Cuvantul lui Dumnezeu.Acestia inconstienti sau constienti se incarca cu o povara de care vor da socoteala inaintea Celui care v-a judecar totul potrivit cu Cuvantul care ne-a fost dat. Cred ca pentru cei ce sunt intradevar ai Domnului Hristos ,intrebarea nu is are rostul.Exemplul pe care l-am dat cu acel copil mi se pare destul de concludent.

         Dumnezeu prin nasterea din nou  ne-a arvunat, ca ii apartinem Fiului Sau care ne-a rascumparat.Mantuiirea am asociat-o cu alta ocazie cu “mostenirea noastra care este pastrata in ceruri”Ap, Petru ne vorbeste de aceasta mostenire care spune, este ne stricacioasa.Dece? Pentruca este in cer.Amandoua intrebari pentru cei ce sunt ai Domnului Hristos nu is are sensul.Evrei 10:15Lucrul acesta ni-l adevereşte şi Duhul sfînt. Iata deci ca, si autorul epistolei catre Evrei aduce in atentie lucrarea Duhului in cei rascumparati ai Domnului Hristos.Cine poate sa iti adevereasca, sa iti faca dovada ca esti copil al lui Dumnezeu daca nu ai acest Duh sfant?Cei mai multi sunt calauziti de mintea lor sau de invataturi care sunt de natura omeneasca.Nu e de mirare ca unii sustin ca nasterea din nou este echivalentul botezului cu apa.Apoi nu e de mirare ca, unii sustin ca , decand au pasit pragul unei adunari au fost si nascuti din nou.Dar nu vezi nici-o evidenta a transformari vieti lor.Lucru cel mai trist este ca, acestia care aduc astfel de intrebari printre frati nu dau explicatia cuvenita.

Am mai spus ca este acesta atitudine pe care o aplica cei mai multi de a nu face dinstinctia intre cei nascuti din nou si credionciosii de adunare.Unii poate sa nu fie de acord cu aceste afirmatii ale mele. Dar daca aceste afirmatii nu au acoperire din Cuvantul sfant al lui Dumnezeu,sunt complect gresit.Cuvantul ne arata destul de clar ca, fara o evidenta in vita nu putem sustine ca unul sau altu care participa la strangerile celor rascumparati este nascut din nou.Insusi Domnul Isus spune ca, ii veti cunoaste dupa roadele lor.Daca dau aceleasi roade ca intrecut este evident ca nu au fost altoiti. Un alt termen al celui nascut din nou adus ina atentie de ap, Pavel.Asa dar, sa-mi fie ingaduit sa spun ca,Nu este evidenta de schimbare,nu este nastere din nou.Nu este rau sa trecem din cand in cand prin vietile noastre sa sa facem o testare. Si ap, Pavel aduce acest test inaintea unor credinciosi si negresit si a noastra.Romani 8: 9. Voi însă nu mai sînteţi pămînteşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.Acesta este rezultatau citiri Cuvantului si a nu retine cat de cat din ce citi. Versetul de mai sus este destul de concludent pentru a da un raspuns acestor doua intrebari.


John Balarie
Los Angeles California!

sâmbătă, 25 aprilie 2015

Iuda 1:3……….credinţa, care a fost dată sfinţilor .................

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Iuda 1:3……….credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna.


         Am ales partea aceasta de la urma a versetului care ne vorbeste de credinta data.Cui? celor pe care i-a si socotit sfinti.a fi sfant inseamna a fi pus deoparte pentru Dumnezeu.Acesta este motivul de ce Dumnezeu a dat acest dar al credintei.Aici trebuie sa fim foarte atenti.Nu spune Cuvantul ca a fost data “crestinilor”. Cunoastem cu totii ca acest nume de crestin s-a denaturat delungul vremi. Una era in timpul celor din Bereia si altfel stau lucrurile azi.Cei din Bereia iubeau Cuvantul. Scriptura ne arata ca mergeau acasa si cautau sa vada daca ce au auzit corespunde cu ce erau invatati in Lege. Aceasta era Cuvantul scris pentru ei la vremea aceia.Deci nu este  credinta pe care o capatam prin nastere fireasca.Am spus ceva mai pe larg din acest intreg verset cu alta ocazie.Am revenit din nou pentru simplul motiv ca, am dat peste un articol al unui credincios american care era ingrijorat. Ingrijorat pentru faptul ca, ateismul, este in crestere in America. Sau cu alte cuvinte credinta se pierde spunea el.


         Nu stiu daca autorul a dat peste acest verset. Poate ca da, dar nu a ramas asupra lui sa mediteze.Sau nu face diferenta intre crestini de adunare si sfintii. Ne meditand la Cuvantul lui Dumnezeu poti trage concluzii extrem de eronate.Acesta este titlul articolului in cauza;Autorul intreaba dar face si o afirmatie.Atheism on the Rise? Growth of Disbelief Signals Danger for America In romana  spune asa;Ateismul in crestere?Cresterea necredintei semnalizeaza pericol pentru America.As mentiona ca , nu numai pentru America, ci pentru toate bisericile corporale din intreaga lume.Pentru cei care citesc Cuvantul cu atentie, inteleg ca traim vremurile din urma.Cuvantul ne face cunosut cum vor fi aceste vremuri dela urma.Matei 24:6.si Marcu 13: 7.Si mai sunt si alte locuri care ne arata ce evenimente vor fi inaintea veniri Domnului Hristos a doua oara.Deci pentru copiii lui Dumnezeu acestea sunt cunoscute si nu se vor astepta la vremuri mai bune.Dar asa cum am spus, acest autor ca multi altii intelege ca;Toti care calca pragul unei biserici, adunari sunt credinciosi.


         In felul lumi da, acestia pot fi. Dar asa cum am spus deseori nu si copii ai lui Dumnezeu.Copiii lui Dumnezeu,  au o alta credinta.Ne indoilelnica, ne sovaitoare,una statornica.Dece? Pentruca nu este de natura fireasca,este darul lui Dumnezeu.Vezi Efeseni 2;8.Ap, Iuda aduce aceasta credinta inaintea credinciosilor, celor nascuti din nou pe care ii mai numeste si sfinti Iata ce spune el,credinţa, care a fost dată sfinţilor.Inteleg ca acest cuvant data vine dela cineva si ca nu te nasti cu ea. Acel cineva este Dumnezeu care asa a gasit El de cuvinta sa dea dupa buna placere a voiei Sale acest dar credinta.Atentie,  nu spune ca a fost data crestinilor in care se cuprind marea majoritate care fregventeaza o adunare sau alta.Din nou, cred ca, acest autor este preocupat de multimea care se numeste ea insasi crestina.


         Articolul era destul de lung si cu argumentele pe care acesta le considera necesare in viziunea lui.Bisericile se considera ca sunt puternice dupa numarul celor ce se aduna la olalta.Nu numai  in America. Acest fenomen este raspandit acum si in Romania.Nu vreau sa mai intru in detaliu ce ii motiveaza pe acestia care conduc astfel de biserici.Lipsa de participanti scade bugetul biserici.Ei bine,Noile generatii spunea el nu vor sa mai fregventeze o biserica. Daca ne intoarcem la bisericile din vremea dela inceput, vom vedea ca, cei ce se adunau se adunau prin case.Atunci Dumneezu si-a defasurat frumusetea strangeri la olalta a copiilor lui Dumnezeu fiind  in partasie unii cu alti.Nu vreau sa spun ca atunci nu erau ca si azi suflete care nu erau nascute din nou. Cuvantul ne arata destule situatii intre cei ce se adunau la olalta.Cum a fost data aceasta credinta sfintilor ca dar?odată pentru totdeauna.Cu alte cuvinte aceasta credinta va duce pe copiii lui Dumnezeu pana la intalnirea cu Domnul Isus.Sunt si unii si nu putini,care pun la indoiala acest adevar.Dar nu au acoperire dinCuvantul lui Dumnezeu.


         Cineva mi-a spus sa ma uit la ap, Petru cum s-a lepadat de Domnul Isus. Sa nu uitam ca, Petru nu era intors la Dumnezeu(nascut din nou) Domnul Isus il atentioneaza zicand.Luca 22:32. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.Ce credinta avea Petru inainte de a fi nascut din nou?Era credinta aceasta fireasca.Domnul Isus face referire la credinta aceasta cu care ne nastem in acest trup.Dupa inaltarea Domnului Hristos si venirea Duhului sfant, Petru a fost schimbat complect. Nu mai era Petru acela caruia sa ii fie teama de o slujnica.Cei ce citesc Cuvantul cu atentie nu se poate sa nu inteleaga ca,nu mersul la o adunare,biserica face dovada ca esti unul din cei carora Dumnezeu i-a dat acest dar al credintei.


         Ci o evidenta a unei vieti schimbate din temelie.Vezi Efeseni 2:8.Apoi Iuda insuflat de Duhul lui Dumnezeu arata ca, aceasta credinta data ca dar de Dumnezeu a fost data odată pentru totdeauna. Cineva ar putea sa argumenteze ca, tot Iuda spune sa ne luptam pentru aceasta credinta.Nu stiu cum inteleg unii a se lupta. Personal inteleg sa triesti cu demnitatea unui copil al lui Dumnezeu, in asa fel sa nu ii compromiti numele Lui cel sfant.In biserica, adunarea corporala, de strangere la olalta se vede si acest fenomen de migratie.Ce inseamna asta? pe un limbaji popular in cultura noastra este asa. “unii vin altii pleaca”. Cu alte cuvinte se poate vedea o fluctuatie de suflete ne statornice.Acest autor din engleza era normal sa se opreasca la acest subiect. Dece? Pentruca el a privit ca multi alti la ce poate cuprinde ochii acestia de firesti.


         Cei nascuti din nou stiu ca ei apartin Domnului Hristos.Ei sunt oameni statornici pe calea care duce spre casa Tatalui.Apoi cei ce is intretin viata aceasta pamantesaca din slujba pe care o face in campul evangeliei este normal sa fie interesati sa fie in adunare, biserica cat mai multi.Ma abat putin dela ceia ce este esential si am sa spun ca acesta este si motivul de in adunari, biserici s-a introdus dealungul timpului fel fe fel de programe,practici, care nu au nimic de aface cu biserica primara.Cuvantul nu ne arata  nimic din ce se practica azi prin biserici.Primii crestini erau preocupati de asteptarea veniri Domnului Hristos si a intalniri cu El pe norii cerului.Acestia inteleg ca toti cei rascumparati ai Domnului Hristos se numesc de Dumnezeu Sfinti.In concluzie, as spune ca un gand de incurajare pentru fratii si Surorile mele de pretutindeni ca, Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui.Copiii lui Dumnezeu nu sunt  interesati de adunatura multa.Pentru ei cuvintele Domnului Hristos unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu sunt si Eu in mijlocul lor le sunt suficiente.Aceste cuvinte ii imbarbateaza si le da nadejdea ca vor fi cu El.


John Ba;arie
Los Angeles California!

miercuri, 22 aprilie 2015

Romani 15:5. Dumnezeul răbdării şi al mîngîierii ..............

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Romani 15:5. Dumnezeul răbdării şi al mîngîierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţiminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Hristos Isus;

         In versetul acesta,vedem ce fel de Dumnezeu au cei rascumparati. Oamenii acestei lumi is au dumnezeii lor asa cum si Iseraelitii din timp in timp is alegeau dumnezeii lor.Dumnezeul nostru are multe alte atribute pentruca este un Dumnezeu viu.El si-le manifesta aceste atribute dupa cum gaseste El cu cale.De data aceasta Cuvantul il infatisaza ca Dumnezeul răbdării.Cum adica al rabdari? Deseori oamenii si nu numai cei care nu il cunosc pe Domnul Isus ca Mantuitor personal,dar si dintre cei ce fregventeaza o adunare sau alta nu sunt constienti caDumnezeu este rabdator.Si ca acesta este motivul de nu pedepseste neascultarea sau pacatul pe loc. Din cand in cand in vechime,Dumnezeu si-a pus in aplicare acest atribut,disciplina supt o forma de pedeapsa.Nici azi El nu s-a schimbat. Avem de aface cu acelasi Dumnezeu viu si adevarat.Numai ca El este rabdator.


         Cuvantul il arata pe Dumnezeul nostru, cu si mai multa rabdare decat ne-am inchipui noi.Dar cei mai multi as zice ca profita de aceasta rabdare a Lui.Sau sunt si din acestia care pur si simplu ignora rabdarea lui Dumnezeu. Am citit undeva despre un oarecare care spunea ca,”el este dumnezeul lui insusi”.Iata cum il vede prorocul Ioel.Ioel 2:13. …...Căci El este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător ……..Dar dece este Dumnezeu asa plin de indurare?O intrebare de care cei mai multi nu sunt interesati.Dar sunt si printre cei care se considera  ca sunt credinciosi unii care profita de aceasta indelunga rabdare a lui Dumnezeu.Acestia persista intrun pacat sau altul punand la incercare indelunga rabdare a lui Dumnezeu. Ca sunt constienti sau nu este irelevant.Sa pui la incercare rabdarea lui Dumnezeu faci dovada ca nu esti constient de ce consecinte poati avea in viata ta.

         In vechime au fost Israelitii care deseori il provocau la manie.Si Deseori Dumnezeu as zice is scurta termenul de a rabda.Dar cu noi care sustinem ca suntem ai Lui procedeaza El altfel?Duce rabarea Lui la infinit?Si in aceasta dispensatiune a harului avem exemple cand Dumnezeu si-a aratat limita rabdari Lui.Intelept este sa nu punem, supt nicio forma la incercare rabdarea lui Dumnezeu.Dar Cuvantul ni-l mai arata si ca un Dumnezeu al mîngîierii.Fiecare dintre cei rascumparati cred ca au avut intrun fel sau altul.situatii delicate in viata  unde nu au putut gasi mangaiere decat la Dumnezeu. Cum am primit aceasta mangaiere? Prin Cuvantul Lui minunat.Cat de tare ne-am tine noi, sunt situatii cand trebuie neaparat sa apelem la mangaierea Lui.Apeland cu incredere ca si un copil la tatal lui.Ap, Pavel l-a descris pe Dumnezeul nostru al celor rascumparati in felul acesta.
         Dar care a fost motivul lui Pavel?Cred si nu gresesc cand spun ca, intre acesti credinciosi erau ne intelegeri si ap, il aduce in atentie pe Dumnezeu care este rabdator, indelung rabdator. As zice ca ii indeamna la o relatie de partasie precum este intre Domnul Isus si Dumnezeu Tatal. să vă facă să aveţi aceleaşi simţiminte, Iata dece zic ca, intre ei cei care se adunau la olalta nu era o atmosfera de partasie ca frati ai aceluiasi Tata. Vedem sau intelegem din ce spune ap, Pavel in aceste cuvinte.să vă facă . Nu era vorba de unul sau altul,pentruca intelegem din aceste cuvinte, ca le vorbea la toti care se adunau la olalta impreuna.Sigur ca , fiecare trebuia sa se cerceteze singur si sa vada daca el se incadreaza in ceia ce spunea Pavel. Cine sa faca? Sa faca acest Dumnezeu care are rabdare.Si parca ar zice Pavel va suporta, dar pana cand?

         Stim ca Dumnezeu are si disciplina ca mijloc de indreptare pentru cei rascumparati ai Lui.Un atribut am spus pe care il exerseaza, il aplica,din cand in cand in vietile celor rascumparati ai Lui.Dece sa faca El aceasta? Pentruca voi nu ati facut dovada ca va intereseaza sa aveti aceleaşi simţiminte,Este destul de trist ca nu numai atunci erau astfel de stari printre cei ce se adunau la olalta. Si azi lucrurile nu s-au schimbat cu nimic.Suntem martori la astfel de stari intre fratii unde se aduna.Asa cum am spus nu era intre acestia un duh de aceiasi simtaminte. Cum pote totusi sa aiba fratii acelasi simtaminte?Negresit daca sunt calauziti de acelasi Duh al lui Dumnezeu.Cand sunt contradictii, ne  intelegeri se face dovada ca cei ce produc astfel de situatii, ca nu sunt calauziti de acelasi Duh al lui Dumnezeu.

         Ce este si mai trist e faptul ca toti sustin ca sunt ai Domnului Hristos.Dar fara ca sa se testeze singuri unde se gasesc si de ce duh sunt insufletiti. Ca sa folosesc cuvintele Domnului Isus spunse ucenicilor, Luca 9:55. Isus S-a întors spre ei, i-a certat, şi le-a zis: „Nu ştiţi de ce duh sînteţi însufleţiţi! Uite ca,te poti strange la olalta sa fi acolo unde este Domnul Isus in mijloc si totusi sa nu fi calauzit de Duhul lui Dumnezeu.Acest verset este destul de concludent.unii faţă de alţii,Inseamna ca intre acestia ca si in zilele noastre sunt fel de fel de animozitati le-as numi.Am mai spus ca sunt unii care is etaleaza printre frati educatia pamanteasca care la un moment dat duce la aceste stari de a nu avea aceiasi simtaminte.Dece se intampla asa? pentruca mandria care pune deseori stapanire peste cei mai literati, ii duce sa subestimeze pe fratele de rand.Fac aceasta afirmatie cu toata raspunderea inaintea lui Dumnezeu.Am avut ocazia sa vad astfel de situatii. Asa a fost pe vremea cand ap, Pavel le scrie si asa este si azi.

         Se incheie acest verset cu aceste cuvinte,după pilda lui Hristos Isus;Daca Domnul Hristos nu ar fi lasat o pilda, am fi gasit motivatie sa ne indreptatim in atitudinile pe care deseori le afisam printre noi.Ce pilda ne-a lasat Mantuitorul?Cuvantul arata ca, a spalat piciorele ucenicilor Lui. Cu alte cuvinte, s-a zmerit.Apoi in relatia Lui cu ucenicii a facut dovada ca ii iubeste neconditionat.Cand iubesti pe fratele tau din orce nivel social ar fi el, faci dovada ca implinesti aceasta pilda a Domnului Hristos.Firi vechi ii este extrem de greu sa accepte ca cei ce se strang la olalta sunt fratii ai Domnului Hristos.Nici-o data nu vedem in Cuvant ca Domnul Hristos a afisat un grad de superioritatae fata de cei ai Lui.Iata dece ap, Pavel aduce inainte as zice in mod expres aceasta relatie intre frati.Scapam din vedere sau pur si simplu ignoram faptul ca oricare dintre noi am ajuns sa ne numim frati prin rascumpararea facuta de Domnul Hristos cu acelasi pret. Sangele Lui cel sfant.Domnul sa ne dea un duh de cercetare si un alt duh de zmerenie in relatia noastra unul cu altul.Sa punem la inima pilda Domnului Hristos.

John balarie
Los Angeles California!

duminică, 19 aprilie 2015

1 Ioan 1:7. Dar dacă umblăm în lumină, .........................

f43bd-picture1bibliacutrandafir

1 Ioan 1:7. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuş este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sîngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat.


         Cuvantul aduce in atentie cate-va conditii celor care pretind ca sunt credinciosi. Zic credinciosi, pentruca putini cunosc acest termen de copil al lui Dumnezeu. Si o sa vedem ceva mai jos despre ce este vorba cand fac diferenta intre crestini si copii ai lui Dumnezeu.Ori care ar fi omul este pacatos si aceste pacate nu pot fi inlaturate cu nimic altceva decat prin spalarea cu sangele Domnului Hristos.
Apostolul Ioan insuflat de Duhul lui Dumnezeu aduce inaintea noastra acest adevar de necontestat. Cu toate ca sunt unii religiosi care aduc, pun langa acest singe sfant al Fiului lui Dumnezeu apa.Am primit aceste cuvinte pe care le redau mai jos.Si in viziunea celor “credinciosi” nu mai este nevoie de acest sange sfant al Fiului lui Dumnezeu. Iata ce spune un articol al celor care se chem ei insusi crestini.Izvorul Tămăduirii, apa care spală păcatele…..


         Am copiat doar aceste cuvinte ca sa arat in ce intuneric poate sta cea mai mare parte din asa zisi compatriotii ai nostri de neam.La nivel national tara se numeste crestina. Si nu e rau, numai ca nu sunt calificati sa fie numiti crestini de Sfanta Scriptura care este Cuvantul lui Dumnezeu, avand intreaga autoritate.Iata ce citim la inceputul acestui verset,Dar dacă umblăm în lumină, Negresit ca ap, Ioan vorbeste unora care se adunau in jurul Domnului Hristos. Acestia recunosteau singura sursa de spalare a pacatelor Sangele scump al Domnului Hristos.Dar ca sa stim ca suntem ai Domnului Hristos este necesar sa ne incadram in aceasta condite aratata de Cuvantul lui Dumnezeu.umblăm în lumină,Am o intrebare la care personal am si raspuns.Se gaseste lumina in multimea care se considera crestina?Raspunsul la aceasta intrebare este usor de dat. Negresit ca prin viata pe care o au si o traiesc este dominata de pacat.
         
         Se aplica versetul de mai sus la toata multimea care se numeste crestina? Ne gresit ca nu.Iata dece am spus ceva mai sus ca poporul din care facem si noi parte traieste in intuneric.Acestia dupa cum stim resping acest nume scump al Domnului Hristos. Si totusi sunt amagiti crezand in sinea lor ca, apa poate spala pacatele Si uite cata ignoranta ca mai cheama si Izvorul Tămăduirii,Am zis crezand,ca au si ei o credinta naturala pe care o exerseaza. Nu este vorba de credinta data de Dumnezeu ca dar si care te duce la sangele Domnului Hristos nu la APA.Singurul care in decursul vieti lui pe pamant care a tamaduit, vindecat si fizic dar si sufleteste a fost Domnul Hristos.Oamenii se amagesc ei isusi si mai sunt amagiti si de cei care pretind ca sunt slujitori ai lui Dumnezeu.Am sa inchei ca nu-mi place sa vorbesc decat despre cei rascumparati.Si despre ce are Cuvantul de spus cu privire la ei si la relatia lor unul cu altul ca frati in Domnul Hristos.


          Nu suntem indreptati sa ne gidam dupa niciun om ci numai dupa Cel ce este lumina.după cum El însuş este în lumină, Despre care om in decursul istoriei s-a putut spune ca el este lumina ca oameniii sa il urmeze?.Nu a fost niciunul pe care am putea sa il asemanam cu Mantiuitorul nostru iubit.Nu ne cere Cuvantul nimic mai mult decat sa ne uitam la Cel ce ne-a rascumparat.Rezultatul umblari in lumina este acesta:avem părtăşie unii cu alţii; Deseori relatiile intre frati sunt intrerupte din pricina ca unul sau altul nu umbla in lumina.Nu poate sta intunericul la olalta cu lumina. Iata dece ap, Ioan indeamna pe frati sa umble in lumina, ca relatia lor a unuia cu a altuia sa nu se intrerupa de intunericul care ar putea veni prin interpunerea unui pacat in viata unuia sau a altuia din cei ce se strang la olalta.


          Apoi umbland in lumina vom avea partasie cu Cel ce este lumina.Daca dintrun motiv sau altul intunericul a patruns in viata avem asigurarea ca; sîngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat.Ma intorc putin la ideeia ca apa poate curati pacatele dupa cum sustin cei care nu au nici-o partasie cu Domnul Hristos care este lumina.Iata dece Mantuitorul a venit pe pamant ca sa-si verse sangele Lui la cruce,ca sa poata spala pacatele.Si aici este o intrebare care se poate pune bazata tot pe Cuvantul lui Dumnezeu. Cei mai multi care sunt cat de cat constienti ca Pacatele nu vor fi spalate decat de sangele Fiului lui Dumnezeu.Unii poate vor argumenta si vor spune ca spalarea este a intregi lumi.Lucrurile nu stau asa cum am vrea noi cei mai multi. Ele au un raspuns in Cuvant prin cuvintele Mantuitorului.Ioan 6:44. Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.Asa ca,ramane sa intelegem ca acest sange neprihanit al Domnul;ui Hristos nu va spala decat pacatele celor care sunt directati de Dumnezeu la aceasta sursa de curatire.


         Est usor sa vedem dece lumea is alege aceasta alternativa APA, crezand ei ca are acelasi efect ca si sangele Domnului Isus.Sau pur si simplu ignorand sangele si alegand apa pe care o vad cu acesti ochi trupesti.Apocalipsa 7: 14…….ei şi-au spălat hainele, şi le-au albit în sîngele Mielului. Nu citim ca si-au spalat in APA.Daca apa at fi putut sa spele, nu mai era necesar sa sufere, sa moara Fiul lui Dumnezeu. Acest sacrificiu a fost enorm.Nu poti sa iti dai seama cat la costat pe Fiul lui Dumnezeu acest sacrificiu, numai atunci cand esti adus la viata si ai aceleasi simtaminte ca ale Mantuitorului.Cei ce au fost adusi la vita nu au nici-o motivatie, dar apsolut nici una ca sa se duca la om si sa is marturiseasca pacatele. Citim ca acest sange curateste de orice păcat.Dece curateste apsolut toate pacatele?Pentruca din clipa aduceri la viata cel curatit traieste intr-o partasie sfanta cu Domnul Isus.Inaintea Lui, mizeria nu poate sta.Ochiul Lui este prea curat sa o poata privi.Iata dece cei mantuiti ar trebui sa aiba deplina incredere ca ei vor intalni  pe Mantuitorul lor la venirea Lui pe nori cerului. Si ca vor fi cu El vesnic.Conditia sa avem partasie unii cu alti este,”Umblarea in lumina”


John Balarie
Los Angeles California!

joi, 16 aprilie 2015

Isaia 29:1. De aceea toată descoperirea dumnezeiască....................

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Isaia 29:1. De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite. Dacă o dai cuiva care ştie să citească, şi-i zici; «Ia citeşte!» El răspunde: «Nu pot, căci este pecetluită!»
   Isaia vorbea unui popor care se considerau ei ca sunt alesi ai lui Dumnezeu,dar a caror viata nu facea cinste lui Dumnezeu.Citind Cuvantul in vechiul testament vom da peste atitudini, comporatmente, al acestui popor, care au necinstit numele cel sfant al lui Dumnezeu.Cu toate ca Dumnezeu nu i-a lasat fara sa aiba proroci care sa le spuna ce vrea Dumnezeu dela ei ca popor al Lui.De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi pecetluite.Sau as indrazni sa spun,”vorbe in vant”Dece era pentru ei aceasta carte pecetluita? Pentruca o nesocotea.Dar cum stam noi care spunem ca suntem ai Domnului Hristos?Este Cuvantul Lui si pentru noi o carte care este pecetluita?Dece ne-a dat-o Dumnezeu ca sa o tinem pecetluita?Sau ca sa ne vorbeasca prin ceia ce citim in ea.Uite ca Isaia le spune ca, Dumnezeu nu a pecetluit acest Cuvant al Lui.

  Isaia si ceilalti Proroci le vorbea din partea lui Dumnezu, dar ei nu luau seama.Te uiti si azi printre cei ce se strang la olalta ca sunt discutii pe marginea unor descopeiri din Cuvant a unor frati care aprofundeaza acest Cuvant al lui Dumnezeu.Pentru unii, daca nu pentru cei mai multi sunt vorbele unei cărţi pecetluite. Sau vorbe in vant cum le-am nulit mai sus.Am intalnit credinciosi care nu puteau sa intretina o discutie cu cate-va ganduri asupra unui subiect din Cuvant.Pe acestia cred si nu gresesc cand fac aceasta afirmatie ii oboseste ,sau ii plictiseste aprofundarea Cuvantului.Nu e de mirare ca se grabesc sa incheie orce discutie pe marginea unui subiect sau altul din Cuvant.Sunt unii care spun ca nu pot ei sa inteleaga.Pun o intrebare.Se lasa duhul sfant dator pentru cel ce vrea sa se adanceasca in cercetarea, aprofundarea Cuvantului?Nu cred asa ceva.

  Domnul Isus inainte de a pleca la Tatal ,le spune ucenicilor aceste cuvinte,Ioan 16:14. El Mă va proslăvi, pentrucă va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi.Iata deci, daca aceste vorbe, cuvinte sunt pecetluite pentru unii dintre noi nu sunt pentruca Dumnezeu nu vrea ca sa stim ce are El de spus copiilor Lui. Este la noi gresala( sau dezinteresul) pentruca nu vrem sa aprofundam acest Cuvant pe care ni la dat.Sa nu ne mire ca un frate sau altul are o intelegere mai adanca din Cuvant.Acestia se ocupa cu acest Cuvant scump al lui Dumnezeu.As merge pana acolo incat as zice ca, acolo unde nu este interes in a aprofunda,a te hrani cu Cuvantul este un semn de intrebare daca, Dumnezeu a lucrat nasterea din nou.Dacă o dai cuiva care ştie să citească, şi-i zici; «Ia citeşte!» El răspunde: «Nu pot, căci este pecetluită!» Acestia carora Isaia le spunea aceste cuvinte nu aratau niciun interes fata de Cuvantul lui Dumnezeu. Si se scuzau ca este pecetluita.Si azi este aceiasi atitudine fata de Cuvantul lui Dumnezeu.

  Si ce este trist ca sunt din cei care pretind ca sunt ai Domnului Hristos.Si azi printre acestia apare aceiasi scuza ca si in trecut.Aduce Isaia o alta categorie de oameni care nu citeau Cuvantul.12. Sau dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi-i zici: «Ia citeşte!» El răspunde: «Nu ştiu să citesc.“Sigur ca pe vremuri nu toti aveau posibilitatea sa invete sa citeasca.Era pentru acestia scuzabil dece?Pentruca vorbele, cuvintele, pareau pecetluite.I-mi aduc aminte de o sora foarte in varsta care la varsta inaintata pe care o avea a invatat-o un frate sa citeasca. Dece a putut? Pentruca era dornica sa stie dansa ce scrie in Cuvant.Azi nu cred ca mai sunt printre cei ce fregventeaza o adunare sa nu stie sa citeasca.Deci, daca in vechime aceia aveau scuze, azi nu se vede decat lipsa de interes in aprofundarea Cuvantului.13. Domnul zice: „Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine, şi frica pe care o are de Mine, nu este decît o învăţătură de datină omenească.

  Si iata cu ce fel popor avea Dumnezeu de aface.Sa fie si printre cei ce se aduna la olalta asffel de suflete? Negresit ca da.„Cînd se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, Cu alte cuvinte, tradus la noi cei de azi,se poate spune ca, la adunare laudam pe Domnul,poate si in gura mare dar cand ne departam de El, (dintre Frati si Surori)facem dovada ca inima nu este de partea Domnului.As indrazni sa spun ca, astfel de suflete traiesc o viata duplicitara.Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu si ar trebui sa ne dea de gandit daca  ne regasim printre acestia de care vorbeste Cuvantul aici.şi frica pe care o are de Mine, nu este decît o învăţătură de datină omenească.Si vai cate invataturi omenesti se mai gasesc si azi prin adunari.Sunt strangeri la olalta care nu se abat dela ce au fost invatati, dela doctrina pe care au apucato. Fie ea considerata buna dar nu in concordanta cu Cuvantul lui Dumnezeu.

  Prin adunarile neoprotestante se sustne ca ei nu au datine. Si ca numai biserica traditionala se ocupa de astfel de datine.Daca suntem sinceri inaintea lui Dumnezeu, vedem fiecare cum se desfasoara strangerea la olalta orcare ar fi ea.Nu se abate dela anumite ritualuri le-as numi.Lucrarea de trezire a Duhului Sfant este anihilata. Poate pentru multi pare aceasta afirmatie pe care o aduc inainte ridicola.Dar cu ce sunt mai putini vinovati cei care se strang azi la olalta decat celor carora le vorbea Dumnezeu in vechime.Apoi, ce sa mai spun ca domina invatatura omeneasca  si nu cea data de Duhul lui Dumnezeu.Asa s-a perpetuat peste ani si asa v-a merge in continuare pana cand Dumnezeu va aplica secerisiul.Un lucru sunt convins ca, cei ce apartin Domnului Hristos, pun pret pe Cuvant, il iubesc si il aprofundeaza.Domnul sa aduca lumina Fratilor dar si Surorilor si in aceasta privinta de a aprofunda Cuvantul cel sfant al lui Dumnezeu.Cuvant care ne aduce lumina.

John Balarie
Los Angeles California!

luni, 13 aprilie 2015

Iosua 24:15. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului,.................

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Iosua 24:15. Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi:

         Avem in acest verset libertatea de a alege.Se mai numeste si freewill sau liberul arbitru.Nu as fi vrut sa mai scriu din acest subiect care sunt convins ca pentru cei nascuti din nou nu face sens. Nu face sens,pentruca ei au totul si deplin in Domnul Hristos.Am mai scris si cu alta ocazie cate ceva din acest loc unde Iosua le pune si alte alternative poporului de a alege cui vrea sa slujasca.Daca asa a procedat Iosua inaintea poporului,care erau pamantesti si mai aveau si alti dumnezei pe care-i alegeau dupa bunul lor plac.Israel, in decursul istoriei lor zbuciumate au alterat cind la Dumnezeul cel viu si adevarat, cand la dumnezeii pe care ii faceau ei singuri, sau ii imprumutau dela neamurile care-i inconjurau.Cei ce citesc Cuvantul cunosc acest fel de a se comporta al Israelitilor mutandu-se, ne fiind statornici fata de Dumnezeul care i-a scos cu brat puternic din robie.

         Am adus din nou acest subiect in atentie pentru simplu motiv ca, am citit ce scria un pastor despre acest freewill sau liberul arbitru.Am ramas stupefiat de ceia ce am citit.Spunea el ca,”cei mantuiti au acest drept,de a exersa acest liberul arbitru. Cu alte cuvinte, au dreptul sa aleaga. Pun si eu o intrebare,” ce sa aleaga un copil al lui Dumnezeu”? Intelegem ca cel mantuit este un copil al lui Dumnezeu.In privinta alegeri fie ca esti sau nu mantuit nu ai nici-o sansa de a alege tu primul ca om.Domnul Hristos aduce inaintea ucenicilor aceste cuvinte,Ioan 15:16. Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi;  In noul testament lucrurile sunt complect diferite cu privire la alegere, dar si la multe alte practici pe care Israelitii le aplicau in vietile lor ca popor pamantesc.Am spus ceva mai sus ca ,ca om, nu poti alege tu. Dece? pentruca oricare ar fi omul,el este ROB.

         Daca esti mantuit cum spunea persoana in cauza,esti Rob al lui Hristos.Pavel si Petru se numesc ei Robi ai lui Hristos.Cei ne mantuiti sunt robi ai pacatului, ai celui rau.Deci vedem ca, si intrun caz si altul omului nu i se da sansa de a alege.Apoi, cel mantuit ce-i mai trebuie lui sa aleaga ?Nu-i este suficient pozitia de copil al lui Dumnezeu, si cu toate beneficile care decurg din aceasta stare de copil al lui Dumnezeu? Din nou, ce altceva isi poate dori un copil al lui Dumnezeu. Sa admitem ca ar avea acest drept de a alege. Asta ar insemna ca nu este multumit cu ce are in casa Tatalui Ceresc.Sau ca Tatal il tine in lipsa cu ceva.Cred ca respectivul nu a aprofundat Cuvantul sa vada in ce stare de partasie se afla un copil al lui Dumnezeu.Iata ce le spune Iosua poporului,”Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului,”Aveau ei libertatea de as alege dumnezeiii pe care ii doreau?As spune ca nu.

         Ei atarnau in totul de mila si Indurarea lui Dumnezeu.Vedem in intreaga istorie a acestui popor neascultarea, nemultumirea.Ei erau pamantesti si nu aveau nici-o perspectiva a Cerului. Nu tot asa stau lucrurile cu cei rascumparati ai Domnului Hristos.La cel mantuit nici nu ar trebui sa-i treaca prin minte ca ar avea libertatea sa is aleaga ceva.Sau sa is aleaga orce ar vrea.Si ma rog ce anume ar vrea un copil al lui Dumnezeu sa is aleaga?Si din nou, daca la apsurd ar vrea sa is aleaga mai stiu eu ce, ar trebui ca mai intai sa intrebe pe Tatal ceresc care ii este Stapan.Si ca sa ameliorez putin pentru cei care se simt frustrati ca nu au dreptul sa aleaga, am sa le spun ca pot sa is aleaga,pantofii cu care sa se incalte duminica, sau costumul pe care sa-l imbrace. Si asta, numai in cazul daca au de unde sa aleaga.Si aici este un aspect de care copiii lui Dumnezeu ar trebui sa tina seama. O imbracaminte decenta trebuie sa se vada in vietile celor rascumparati.

         Din nou, intreb, “ ce libertate are un copil al lui Dumnezeu”? si ce anume ar vrea sa is aleaga din ceia ce Dumnezeu nu-i da, sau il frustreaza?Omul ne mantuit is are dorintele si pretentile lui.Si nu rareori sunt pacatoase. Dar omul lui Dumnezeunu, cum ii spune ap, Pavel lui Timotei,nu mai are pretentii, dorinte, ci este multumit cu ce Dumnezeu ii da.Cand esti multumit, satisfacut cu starea in care te-a asezat Dumnezeu, te ivadrezi in randul oamenilor EVLAVIOSI. alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: Daca asa le spunea Iosua Israelitilor,cum trebuie sa intelegem noi care pretindem ca suntem ai Domnului Hristos.Avem noi o alta alternativa cui sa slujim? As numi-o  intrebare fara sens. Dece? pentru doua motive. 1)Pentruca nu avem voie fara voia Stapanului sa alegem nimic.Acesta este statutul de rob. Apoi 2) Domnul Isus nu are alternativa, cu cine poate fi comparat care sa ne fie pusa inainte de a o alege.In El avem totul si deplin.Asa cum am spus ceva mai sus.Cind unii care “crezusera”In Domnul Isus l-au parasit, Domnul Isus le spune ucenicilor Lui aceste cuvinte,”Ioan 6:67. Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?“ Cu alte cuvinte, aveti sansa de a alege altceva “mai bun”.In versetul urmator Petru care mai mereu prelua initiativa ii spune Mantuitorului aceste cuvinte,68. „Doamne“, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.Cu alte cuvinte,nu este nimenea ca Tine.In Tine avem totul deplin.Nu ne mai trebuie apsolut nimic in plus.

         As spune in incheiere ca, Domnul Isus le-a dat acest drept de as exersa acest liber arbitru pe care unii il tot aduce in atentie,dar care nu are suport biblic.Stia Mantuitorul ca ucenicii cunosc destul de bine ca El, i-a ales si ca intradevar nu le mai trebuie nimic.Am vazut cum Petru a vorbit in numele tuturor.Asa ca, uite unde poate duce o lipsa de interes de a cerceta Cuvantul lui Dumnezeu pentru a afla adevarul cu privire la acest liber arbitru care se invata prin biserici.Sau ce inseamna sa preiei o invatatura as zice din fuga far sa o controlezi daca corespunde cu Intreg Cuvantul. Dumnezeu sa ne dea lumina ca din ceia ce citim din Cuvant sa armonizam cu intreaga Scriptura.Tot odata sa fim cu mare grija de a nu invata si pe altii cu ceia ce desprindem noi dela altii la repezeala,care ne invata. Si nu din Cuvantul sfant al lui Dumnezeu. In intreaga Scriptura nu vad ca copiii lui Dumnezeu au acest liber arbitru.Ei nu duc lipsa de nimic.Iata ce ii spune Dumnezeu lui Pavel,2 Corinteni 12: 9.Harul Meu iti este de ajuns.Domnul sa se indure de toti cei care considera ca ar avea si altceva de ales, si ca in Domnul Hristos nu au plinatate.

John Balarie
Los Angeles California!