Matthew 14:23 Dupã ce a dat drumul noroadelor,

Matthew 14:23  Dupã ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte sã Se roage, singur la o parte. Se înoptase, si El era singur acolo.

Am ramas asupra acestui verset care mi-a adus ceva deosebit in atentie. Placarea mintuitorului sus pe munte nu era un lucru care se intimpla rar. El desepri lua pe ucenici cu El. Avem caz la schimbarea la fata sus pe munte cind s-a intilnit cu moise si Ilie. Matthew 17:1  Dupã sase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov si Ioan, fratele lui si i-a dus la o parte pe un munte înalt.

Mai avem si cu alta ocazie cind Domnul nu s-a lipsit de ucenicii lui.de data aceasta il vedem pe Domnul Isus ca nu ia pe nici unul din ucenicii lui ci se urca singur pe munte. Ce vor fi zis ucenicii care erau obisnuiti sa ia pe unii din ei cu El? Cuvintul nu ne relateaza ca i-ar fi s-ous intrebarea dece te sui singur?Mintuitorul a plecat si singur a stat acolo. Se înoptase,

Ce invatam noi care spunem ca suntem ai Lui din aceasta imprejurare? Se ridica o intrebare, dece s-a suit singur s-au s-a retras ca sa fie singur intrun loc de liniste?Raspunsul pe care mi-l dau este ca, El simtea nevoia sa iasa din hausul de jos si din contacyul cu lumea care face galagie. Pentru Suflet este necesar sa ne retragem si noi. Domnul Isus simtea nevoia ca , in liniste sa stea numai cu Tatal lui de vorba. Apoi ca Fiu al omului sigur ca il obosea sip e El hauzul asa cum am spus din popor. Era om avea nevoie de liniste de o retragera .

Intorcindunne la noi se pune intrebarea, Avem noi un timp al nostrum in care sa ne retragem sa fim numai cu Tatal nostrum in partasie?Daca da, atunci vom fi plini de putere , de vlaga pentru a putea sa facem fata inprejurarilor , ispitelor din vale. Ca nu vom sta in continu pe munte , in retragere. Este necesar sa coborim in vale( la preocuparile noastre zilnice pentru familie)Dar ne incarcati spiritual nu vom putea face fata asa cum am spus ispitelor de fiecare zi, as zice chiar de fiecare moment.

Am stat de vorba cu mai multi frati depre faptul., daca au un moment al lor de singuratate in prezenta lui Dumnezeu.Unul mi-a spus ca el  are cu sotia.I-am raspuns ,este un lucru bun dar v-am intrebat daca singur aveti un astfel de moment. A tacut si nu mi-a dat niciun raspuns. Altul sa uita lung la mine si dupa o pauza mi-a zis, ‘ asa  ar trbui sa avem frate”Este trist ca ne fura lucrurile aceste vieti ca pe orsicare om.

Noi ca copii ai Lui avem si alte preocupari nu numai sa ne hranim trupul ci si sufletul.Te intreb pe tine, ai tu un astfel de moment, de clipe sa stai singur cu Dumnezeu in partasie?Daca da, atunci esti un copil care cauti sa te intilnesti cu tatal tau .Daca nu, sa nu te miri ca esti pipernicit ne crescut. Din tine lipseste vlaga care nu vine decit dintr-o partasie personala cu Dumneeu.

John Balarie

Los Angeles California