John
21:18 Adevãrat, adevãrat, îti spun cã, atunci când erai mai tânãr, singur
te încingeai si te duceai unde voiai; dar când vei îmbãtrâni, îti vei întinde
mâinile, si altul te va încinge si te va duce unde nu vei voi."
Domnul Isus le vorbea ucenicilor, dar in mod deosebit lui Petru. Dece lui Petru? Pentruca
el era mai in virsta decit toti dintre ei.Aduce Domnul Isus in atentie aceasta
perioada dificila din viata fiecaruia dintre ei si negresit si din viata
tuturor rascumparatilor Lui.Ca vrem sau nu vrem aceasta perioada va veni. Ea se
numeste BATRINETEA.(Ah Batrinetea cu
neputintele ei).La aceasta virsta nu mai poti fi ca la
tinerete.Mintuitorul ii spune lui Petru aceste cuvinte, Adevãrat, adevãrat, îti spun cã, Ce va fi zis petru cind a
auzit ce spune Domnul Isus?, Ce vrea sa-mi spuna de repeta aceste cuvinte? Nu stim,
Cuvintul nu a cuprins ce i-a trecut lui Petru prin minte in acel moment.
Mintuitorul ii adduce in atentie ce anume vrea sa ii
spuna.Aceste cuvinte repetate de adevarat iti spun de doua ori, face dovada ca
, ce urma sa ii spuna se va intimplini
in mod sigur. atunci când erai
mai tânãr, singur te încingeai si te duceai unde voiai;Te incingeai ,
era un procedeu care si in Romania se folosea de catre batrini. Era vorba de briul acela care se incingeau la
mijloc.Era un support cind se depunea
munci mai grele, effort fizic. In
traducerea din Engleza este asa,”
cind te imbracai singur”Cu alte cuvinte, la virsta aceia tinara vroia
sa spuna Mintuitorul, ca nu aveai nevoie de niciun ajutor. Ne uitam si noi care
ne-am apropiat de o virsta inaintata ca slabim si ca devenim tot mai
neputinciosi,v-a veni si un timp pe care Mintuitorul il atentioneaza pe Petru.
Timp de neputinta.
Neputinta este si ea si fizica dar si mintala.Asa cum ii spune Domnul Isus lui
Petru ca la tinerete se ducea unde vroia si ca se imbraca fara sa solicite
ajutorul nimanui, asa se aplica aceste cuvinte la totii rascumparatii Lui.Am
cunoscut un frate care era la o rezervatie de convalestenta, caruia ii da o
sora medicala sa manince asa cit mai putea. Fratelui nu ii placea mincarea, nu
ii convenea ca ajunsese in situatia acesta. Dar nu avea ce sa faca. Ei bine, un copil al lui Dumnezeu trebuie
sa se impace cu acest gind ca, odata va trece prin o astfel
de situatie. Dar ca se va sfirsi si va fi cu Mintuitorul lui.Sa te duca cineava
in potriva voiei tale este groaznic.Dar si cu acest aspect trbuie sa ne
impacam.
La batrinete,de fapt, nici nu mai stim ce vrem. Parca
Mintuitorul ar vrea sa spuna ca, la batrinete”iti dispare orce ambitii, pretentii dorinte,si cite multe
altele de care nu puteai sa te lasi la tinerete.Acum le lasi (te lasa ele)ca te
afli in starea de neputinta.Si versetul continua cu cuvintele acestea, “dar când vei îmbãtrâni, îti vei întinde
mâinile,Ce vrea sa spuna Mintuitorul cu a intinde miinile?Sigur ca este
vorba de semnul acesta al neputintei pe care un batrin il mai are de as face
cunoscut ca are nevoie de ajutor.Miinile le mai intinzi si atunci cind gura se
inclesteaza si nu mai poti comunica, sa te faci inteles celor din jurul tau.
La
aceasta stare de neputinta, si altul
te va încinge si te va duce unde nu vei voi." Va interveni o alta
persoana care iiti va fi de ajutor.Chiar daca nu esti de accord cu persoana care se
ofera sa te ajute, nu poti face nimic. Vei accepta situatia in care te gasesti.
Nu ar trebui sa se intimple asa la cei credinciosi.Ei au invatat(daca au invatat) pe parcursul
vieti lor de credinciosi ca, este bine sa primesti toate lucrurile din mina lui
Dumnezeu si sa ramii in pace.Nu mai ai dorinta sa te duci unde vrei tu,
pentruca pasii se vor micsora si deabia te vei mai scula sa stai pe
piciore,sprijinindu-te de un toiag, sau ce ai la indemina.Petru a fost
instintat de Mintuitorul, si sunt convins ca si ceilalti ucenici au luat seama.
A ramas scris pentru noi care inca suntem pe pamint
in asteptarea acestui eveniment, as zice ne placut. Dar este momentul cind tot
mai mult trebuie sa ne ridicam privirea catre Dumnezeu.Si mai este acest moment, cind trebuie sa ne coborim in launtrul nostru pentru o evaluare sincera a legaturi noastre cu Domnul Hritos. Sunt
unii carora nu le plac sa auda aceste cuvinte.Dar asa cum am spus, este
inevitabil un astfel de moment. Ca vrem sau nu vrem el este ingaduit de
Dumnezeu care ne iubeste.Pentru cel care a avut pe parcursul vieti o legatura
cu Domnul Hritos si a carui hrana i-a fost data de Cuvintul lui Dumnezeu, este
o asteptare,in dorinta de a se intilni
cit mai curind cu Rascumparatorul lui.
John Balarie
Los Angeles California
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu