duminică, 18 august 2013

John 21:18 Adevãrat, adevãrat, îti spun cã,

John 21:18  Adevãrat, adevãrat, îti spun cã, atunci când erai mai tânãr, singur te încingeai si te duceai unde voiai; dar când vei îmbãtrâni, îti vei întinde mâinile, si altul te va încinge si te va duce unde nu vei voi."

Domnul Isus le vorbea ucenicilor, dar  in mod deosebit lui Petru. Dece lui Petru? Pentruca el era mai in virsta decit toti dintre ei.Aduce Domnul Isus in atentie aceasta perioada dificila din viata fiecaruia dintre ei si negresit si din viata tuturor rascumparatilor Lui.Ca vrem sau nu vrem aceasta perioada va veni. Ea se numeste BATRINETEA.(Ah Batrinetea cu neputintele ei).La aceasta virsta nu mai poti fi ca la tinerete.Mintuitorul ii spune lui Petru aceste cuvinte, Adevãrat, adevãrat, îti spun cã, Ce va fi zis petru cind a auzit ce spune Domnul Isus?, Ce vrea sa-mi spuna de repeta aceste cuvinte? Nu stim, Cuvintul nu a cuprins ce i-a trecut lui Petru prin minte in acel moment.

Mintuitorul ii adduce in atentie ce anume vrea sa ii spuna.Aceste cuvinte repetate de adevarat iti spun de doua ori, face dovada ca , ce urma sa ii spuna se va intimplini  in mod sigur. atunci când erai mai tânãr, singur te încingeai si te duceai unde voiai;Te incingeai , era un procedeu care si in Romania se folosea de catre batrini. Era  vorba de briul acela care se incingeau la mijloc.Era un support cind se  depunea munci  mai grele, effort fizic. In traducerea  din Engleza  este asa,” cind te imbracai singur”Cu alte cuvinte, la virsta aceia tinara vroia sa spuna Mintuitorul, ca nu aveai nevoie de niciun ajutor. Ne uitam si noi care ne-am apropiat de o virsta inaintata ca slabim si ca devenim tot mai neputinciosi,v-a veni si un timp pe care Mintuitorul il atentioneaza pe Petru.

Timp de neputinta. Neputinta este si ea si fizica dar si mintala.Asa cum ii spune Domnul Isus lui Petru ca la tinerete se ducea unde vroia si ca se imbraca fara sa solicite ajutorul nimanui, asa se aplica aceste cuvinte la totii rascumparatii Lui.Am cunoscut un frate care era la o rezervatie de convalestenta, caruia ii da o sora medicala sa manince asa cit mai putea. Fratelui nu ii placea mincarea, nu ii convenea ca ajunsese in situatia acesta. Dar nu avea ce sa faca. Ei bine,  un copil al lui  Dumnezeu trebuie sa se impace cu acest gind ca, odata va trece prin   o astfel de situatie. Dar ca se va sfirsi si va fi cu Mintuitorul lui.Sa te duca cineava in potriva voiei tale este groaznic.Dar si cu acest aspect trbuie sa ne impacam.

La batrinete,de fapt, nici nu mai stim ce vrem. Parca Mintuitorul ar vrea sa spuna ca, la batrinete”iti dispare orce ambitii, pretentii dorinte,si cite multe altele de care nu puteai sa te lasi la tinerete.Acum le lasi (te lasa ele)ca te afli in starea de neputinta.Si versetul continua cu cuvintele acestea, “dar când vei îmbãtrâni, îti vei întinde mâinile,Ce vrea sa spuna Mintuitorul cu a intinde miinile?Sigur ca este vorba de semnul acesta al neputintei pe care un batrin il mai are de as face cunoscut ca are nevoie de ajutor.Miinile le mai intinzi si atunci cind gura se inclesteaza si nu mai poti comunica, sa te faci inteles celor din jurul tau.

La aceasta stare de neputinta, si altul te va încinge si te va duce unde nu vei voi." Va interveni o alta persoana care iiti va fi de ajutor.Chiar daca nu esti de accord cu persoana care se ofera sa te ajute, nu poti face nimic. Vei accepta situatia in care te gasesti. Nu ar trebui sa se intimple asa la cei credinciosi.Ei au invatat(daca au invatat) pe parcursul vieti lor de credinciosi ca, este bine sa primesti toate lucrurile din mina lui Dumnezeu si sa ramii in pace.Nu mai ai dorinta sa te duci unde vrei tu, pentruca pasii se vor micsora si deabia te vei mai scula sa stai pe piciore,sprijinindu-te de un toiag, sau ce ai la indemina.Petru a fost instintat de Mintuitorul, si sunt convins ca si ceilalti ucenici au luat seama.

A ramas scris pentru noi care inca suntem pe pamint in asteptarea acestui eveniment, as zice ne placut. Dar este momentul cind tot mai mult trebuie sa ne ridicam privirea catre Dumnezeu.Si mai este acest moment, cind trebuie sa ne coborim in launtrul nostru pentru o evaluare sincera a legaturi noastre cu Domnul Hritos. Sunt unii carora nu le plac sa auda aceste cuvinte.Dar asa cum am spus, este inevitabil un astfel de moment. Ca vrem sau nu vrem el este ingaduit de Dumnezeu care ne iubeste.Pentru cel care a avut pe parcursul vieti o legatura cu Domnul Hritos si a carui hrana i-a fost data de Cuvintul lui Dumnezeu, este o asteptare,in dorinta de a se intilni cit mai curind cu Rascumparatorul lui.

John Balarie

Los Angeles California

Niciun comentariu: