joi, 1 ianuarie 2015

Isaia 46:4. pînă la bătrîneţa voastră Eu voi fi Acelaş,..............


Isaia 46:4. pînă la bătrîneţa voastră Eu voi fi Acelaş, pînă la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat, şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijinesc şi să vă mîntuiesc.

     In acest loc, avem noi toti cei ce suntem propietatea lui Dumnezeu prin Domnul Hristos o promisiune de ne tagaduit.Sigur la modul literal se aplica poporului Israel.Dar asa cum am mai spus ca, Biblia este din Geneza pana in Apocalipsa pentreu cei ce au fost rascumparati. Asa ca, promisiunile pe care le intalnim sunt ale noastre.Cand Dumnezeu s-a indurat de noi, a avut in vedere sa ne asigure ca El este acelasi. Cu alte cuvinte ce a promis va si duce la indeplinire.Unii dintre noi am fost la tinerete mantuiti si i-am dat Domnului cei mai frumosi ani ai vieti noastre. Si ce minunat a fost.Nu cred ca v-a fi vre unul caruia sa-i para rau de acesti ani petrecuti in partasie cu Domnul Isus si supt calauzirea lui Dumnezeu.

     Avem motive de lauda si multumire pentru indurarea Lui cea foarte mare.Cei tineri i-au dat Domnului anii precum  poporului Evreu aduceau jerfa un miel dar fara defect.De cite am fost scutiti pentruca am fost supt ocrotirea Lui din tineretea noastra.Pe altii i-a mantuit mai la o varsta inaintata. Si acestia au motive sa ii multumeasca ca nu au fost lasati deoparte.Si pentru unii si pentru alti vor veni si ultimi ani din viata pe care ii vom petrece tot cu Mantuitorul nostru.pînă la bătrîneţa voastră ,Asa cum am spus El ramane ne schimbat.Adica El nu se tagaduie, dezice, pe El insusi.Cand a pus pecetea Duhului Sfant peste cel rascumparat, este ca si cum ar fi zis; “acesta este al meu I-Mi apartine”.V-a continua sa se ocupe de noi ca intr-o zi sa ne ia la El acasa.Anii se scurg ori citi de multi ne par ca sunt se vor termina.Daca intr-o privinta sau alta mai se strecoara indoieli in inima noastra, sa fim bine incredintati ca a spus;Eu voi fi Acelaş.

Cata liniste si pace ar trebui sa ne umple Inima stiind ca avem un Tata care nu se dezice de copiii Lui.Daca a spus ca v-a ramanea ne schimbat,asa se v-a intampla. Iata ce citim in continuare in declaratia Lui de dragoste ca Tata.pînă la cărunteţele voastre vă voi sprijini. Odata cu caruntetele la ce te mai poti astepta decit sa pleci acasa.Iata ca vrea sa spuna ca,Din clipa cand v-am nascut din nou v-am condus spre casa Mea de sus. Si Cand incaruntiti sunteti aproape de a fi cu Mine.Daca unii au ajuns la incaruntire este un semnal ca vor fi curand acasa. dar nici cei tineri nu pot vedea acesti ani ai caruntiei pe unde-va departe. Se scurg si trec repede.Psalmul 90:10. unde citim; …….pentru că trec repede şi noi zburăm. Sigur ca batranetea este grea din punct de vedere fizic.Dar cand te sti la adapostul lui Dumnezeu,cand sti ca Domnul Hristos este acolo si mijloceste pentru cei ai Lui,o liniste trebuie sa iti inunde inima si intreaga fiinta.Copiii lui Dumnezeu stiu destul de bine ca ei sunt aici in calatorie, temporal ca si Mantuitorul lor.

Nu este loc de a interpeta invreun fel sau altul ca, Dumnezeu Tatal nostru, ar putea sa abandoneze pe vreun copil al Lui.Isaia 49:18.„Pe viaţa Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toţi aceştia ca şi cu o podoabă, şi te vei încinge cu ei ca o mireasă. Avem in Cuvant nenumarate locuri unde Dumnezeu repeta,”Pe viata Mea zice Domnul”facand dovada ca ce a hotarat v-a si implini.Apoi, sa nu uitam ca noi suntem Mireasa Mirelui care s-a jerfit ca sa o aiba.V-am purtat,Nu stiu care dintre cei rascumparati ar putea sa spuna ca intreaga viata a cinstit numele lui Dumnezeu printre semenii lor. Si iata ca Dumnezeu in bunatatea Lui ne-a purtat spre drumul ceresc.Din nou ma intorc la cuvantul de -abandoanare-In toate situatiile vieti noastre El a ramas acelasi nu s-a saturat de noi.Daca spune ca ne-a purtat, iata ca este determinat Tatal nostru sa ne tot poarte. Pana cand? Pana vom fi acasa la El.şi tot vreau să vă mai port,Cata dragoste in inima Lui de Tata.

Cine ar indrazni sa puna la indoiala aceste cuvinte ale lui Dumnezeu.Vrea sa ne mai poarte , dar si sa ne sfinteasca tot odata. să vă sprijinesc şi să vă mîntuiesc.Nui este indiferent daca suntem slabi si schiopatam pe cale. Vrea sa ne sprijineasca pana la sfirsitul calatoriei noastre.Fara ajutorul si sprijinul Lui nu este unul dintre noi care sa poata sa traiasca o viata spre slava Lui.Iata dece el ne sprijineste ca stie din ce suntem facuti.Psalmul 103:14.14. Căci El ştie din ce sîntem făcuţi;Îşi aduce aminte că sîntem ţărînă.Se  incheie acest verset cu acest cuvant;”mantuire”Ce vrea sa spuna cand zice;să vă mîntuiesc? Unii sustin ca mantuirea, salvarea, o avem sus cind vom ajunge acolo. Acolo nu ajunge nici unul daca nu a fost mantuit aici pe pamant.Cu alte cuvinte daca pacatele nu i-au fost iertate.Marcu 2:10.Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, Odata iertat esti mantuit.Acolo sus, cei mantuiti intra in mostenirea care le-a fost pregatita de Dumnezeu, ca parte a Miresi Fiului Sau.1 Petru 1:4…..păstrată în ceruri pentru voi.Asa ca, privirea sa ne fie indreptata tot mai mult spre cer.

John Balarie
Los Angeles California!

Niciun comentariu: