Psalms 131:1 Doamne, eu n-am o inimã îngâmfatã,

Psalms 131:1  Doamne, eu n-am o inimã îngâmfatã, nici priviri trufase, nu mã îndeletnicesc cu lucruri prea mari si prea înalte pentru mine.

Iata un verset pe care Cuvintul ni-l adduce inaintea noastra.Un verset pe care ar trbui s ai-l luam cu mare atentie si responsabilitate.Dece? pentruca acest verset il arata pe Psalmist ca se cerceteaza , se analizeaza pe el insusi, dar nu la suprafata ci in interiorul lui. As zice ca, se coboara in el isusi,in Interior pentruca deacolo izvoresc cele spuse de el.

Doamne, eu n-am o inimã îngâmfatã, sa luam prima data aceasta fraza.Se coboara el in interiorul lui acolo unde se zamislesc toate gindurile. Ginduri de a te preamari pe tine insuti.Ce inseamna sa ai o inima ingimfata? As intelege ca te socotesti  ca esti asa de ….ca altul nu e ca tine.Fie ca in Cuvint s-au si in alte aspect ale vieti.El spune despre el. Cine ne poate cunoaste mai bine decit noi insine, si bine inteles Dumnezeu. Asta presupune sa fi sincer cu tine insuti.Atitudine pe care nu o intilnesti des printre credinciosi.

Cum e inima mea si a ta? Este ea inginfata? Sigur ca suntem chemati sa ne coborim in ea sa o cercetam cu deamaruntul.Psalmistul nu se opreste aici si continua cu, nici priviri trufase, Ce iseamna sa ai priviri trufase? Inteled sa te uiti cu dispret la aproapele tau si mai trist la fratele tau.Trufase mai inseamna si mindru.Cuvintul spune ca, mindria merge inaintea caderi. Cite caderi nu am mai vazut printre asa zisii credinciosi. Am mmentionat zisii, pentruca un Copil al lui Dumnezeu are o structura noua. El este zmerit stiind ca nu are nimic fara decare sa nu-l fi primit dela Dumnezeu. Si incheie Psalmistul cu aceste cuvinte.

 nu mã îndeletnicesc cu lucruri prea mari si prea înalte pentru mine.

Indeletnicirea este un lucru bun in viata si mai ales a celui credincios. Sa te indeletnicesti cu lucruri bune , face parte dintrun character modelat de Domnul Hristos. Apoi, iata o indeletnicire pe care ar trebui copilul lui Dumnezeu sa o aiba in viata lui. Sa te indeletnicesti cu Cuvintul lui Dumnezeu. Vai, citi dintre noi doar il frunzarim acest Cuvint.Iata ce spune Psalmistul. Psalms 119:16  Mã desfãtez în orânduirile Tale, si nu uit Cuvântul Tãu.

Si ne miram(poate) dece suntem slabi piperniciti si nu putem sa biruim sa nu zic pacatele din viata noastra ci anumite situatii care pina la urma duc la pacate.Asta se intimpla din lipsa de indeletnicire cu  Cuvintul lui Dumnezeu. Dar Psalmistul scoate in evident cu ce nu se ocupa el. cu lucruri prea mari.Se ocupa si el dar cu lucruri care erau la statura lui de a gindi si a le expune.Uitindu-ne in jurul nostru opservam ca sunt unii care vor sa aduca in atentie lucruri de care este usor de sesizat ca nu sunt pentru ei.Psalmistul nu vroia sa fie in aceasta postura.

El raminea la satre de zmerenie care ii place lui Dumnezeu.Iata tocmai ce spuneam ceva mai sus ca,sunt lucruri prea inalte. El nu se baga sa se indeletniceasca cu aceste lucruri care erau prea înalte pentru mine. O, daca am pune si noi la inima aceste cuvinte . Abia atunci am realize ca Dumnezeu asa ne vrea.Traim in firea aceasta veche si natura ei este sa ne indeletnicim, sa ne preocupam, cu lucruri prea mari pentru noi.Domnul sa ne dea har sa vedem la ce statura suntem.

Si sa ne preocupe pe primul plan Cuvintul lui Dumnezeu din care ne vine hrana pentru a creste spiritual. Este un lucru greu , i-mi spunea odata cineva sa te ocupi numai cu Cuvintul lui Dumnezeu. Mai mincam si altfel de mincare care vine din surse omenesti. Dar asta e. Fiecare este ( spiritual)ceia ce maninca spunea un filozof mare.Si asta este o mare realitate, pe care o vedem noi insine.

John Balarie

Los Angeles California