Psalmul 66:16. Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,
şi voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.In alta traducere, pentru mine.
O chemare pe care nu o au toti oamenii.Este o chemare care cuprinde as zice o conditie. Conditia de baza este sa te temi de Domnul. Veniţi de ascultaţi,Cand chemarea este adresata,cei ce ar vrea sa vina trebuie sa aibe o motivatie, anume, sa fie gata sa asculte.Cu alte cuvinte, sa aiba in ei acest interes.Ca sa asculte cineva trebuie mai intai ca Dumnezeu sa i-se descopere.Psalmistul cheama ca, vroia sa le spuna acelora de pe vremea lui dar si noua cei de azi ce expierenta a avut el in relatia cu Dumnezeu.Cred ca ar fi normal ca orce rascumparat sa aiba o expierenta propie a lui in relatia cu Dumnezeu prin Domnul Hristos. Pe vremea Psalmistului inca nu era acest Mantuitor care sa intervina intre om si Dumnezeu.Dumnezeu se revela unuia sau altuia intrun mod diferit decat o face azi celor rascumparati.Orce revelatie vine prin Cuvantul Lui.Dumnezeu a inchis in Scriptura ce a avut de spus omului necredincios dar si celor rascumparati ai Lui.
Intre cei rascumparati este Fiul Sau.Daca nu ai o expierenta personala de felul cum a lucrat Dumnezeu in viata ta,nu vei avea nici interes sa vi sa asculti ceia ce Cuvantul vrea sa spuna.Atunci era Psalmistul. Acum avem Cuvantul scris care ne vorbeste.Nu vei avea nici-o motivatie sa te apropii de glasul lui Dumnezeu care vorbeste prin Cuvantul citit. toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu,Asa cum am spus ceva mai sus ,aceasta chemare este facuta pentru cei rascumparati. Dece? Pentruca numai ei il recunosc pe Dumnezeu si se tem de El.Oamenii alearga sa asculte tot ceia ce poate sa le ofere lumea.Dar si printre cei "credinciosi" sunt unii care alearga dupa vorbiri elocvente, care nu au nimic de aface cu Dumnezeu.Omul is alege el insusi ceia ce vrea sa asculte.Un copil al Lui Dumnezeu este profund interesat sa asculte glasul lui Dumnezeu, sa vada ce vrea sa ii spuna cu privire la viata lui launtrica spirituala.Este interesat de imbarbatare din partea Cuvantului dar si de mustrare, care ne face mult bine.Si oamenii din lume au nevoile lor spirituale si le cauta unde cred de cuvinta.Nu au sursa celor pe care o cauta cei rascumparati, Cuvantul lui Dumnezeu, care satisface orce nevoie sufleteasca.
Ca sa ai o ureche atenta (sensibila)la ce vrea Dumnezeu sa iti spuna este necesar ca sa te indeletnicesti cu Cuvantul lui Dumnezeu ca sa poti deosebi glasul Lui.Sigur ca fac referire la cei ce se tem de Dumnezeu. Este o stare inalta de ascultare si de zmerenie sa te temi de Dumnezeu.Psalmistul avea pe inima sa spuna minunile lui Dumnezeu si celor care ii considera ca sunt ca si el ascultatori in temere de Dumnezeu.Ce avea el sa le spuna acestora care se temeau de Dumnezeu? Psalmistul spune;voi istorisi ce a făcut El sufletului meu.In alta traducere, pentru mine.
Nu stiu cati dintre cei ce se considera ca Dumnezeu a lucrat transformare in viata lor si ca pot sa istoriseasca si ei la randul lor altora ce a facut Dumnezeu in viata lor.Este necesar sa ai o expierenta personala ca si a Psalmistului.Sunt unii Fratii care stiu de unde au fost scosi si nu vor uita nici-o data felul in care Dumnezeu s-a indurat de ei. Apoi, au pe inima sa spuna, sa istoriseasca, si altora ce lucare a facut Dumnezeu cu ei.Si cum is traiesc viata noua pe care au primit-o prin Domnul Hristos.Psalmistul aduce inainte sufletul lui.Sunt unii pe care i-am si intalnit sunt seci nu pot spune ce expierenta a avut dela trecerea din moarte la viata.Acestia le este gura inclestata.I-mi este greu sa fac un calificativ ca nu este treaba mea.Dar daca nu ai nimic de istorisit, atunci nu este de mirare ca nu ai trecut din moarte la viata.
Nu poti tacea cand transformare s-a produs in viata ta pri nasterea din nou.Iata ca Psalmistul nu putea sa taca.Simtea nevoia sa impartaseasca si cu altii aceste lucruri de transformare facute de Dumnezeu in viata lui.Am intalnit persoane care ziceau ei ca se bucura de mantuirea Domnului Hristos.Dar cand venea vorba sa spuna si la ai lor despre ce a facut Dumnezeu sufletului lor nu spuneau nimic.Ma duc cu gandul la cuvintele Domnului Hristos care spunea asa;Matei 12;34. …... Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.Este inima plina de Domnul Isus si ce a facut El pentru tine,Atunci este inevitabil ca gura sa nu scoata afara ce este in Inima.Daca interiorul tau clocoteste de bucuria transformari, a mantuiri,trebuie sa dea afara in orce relatie ai avea-o cu cei din jurul tau.Iata ca avem de invatat si din vechiul testament, dela oameni ai lui Dumnezeu care nu au fost privilegiati sa il cunoasca pe Domnul Hristos ca Mantuitor personal.
John Balarie
Los Angeles California!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu