Psalmul 46:1. Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru,........

Psalmul 46:1. Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru,un ajutor, care nu lipseşte niciodată în nevoi.

         Acest verset ca multe altele din Cuvant ne da o  Incurajare pentru noi toti care Il avem pe Dumnezeu Ca ocroritor.Daca Il aplicam spiritual In vietile noastre.Dece spiritual? Pentruca cei nascuti din nou nu mai sunt firesti.Apoi, Sufletul este care va trai vesnic.Romani 8;9.Psalmistul aduce In atentie pe cei pe care ii cunostea ca pe unii care se sprijineau pe ajutorul lui Dumnezeu. Daca Sufletul este alimentat si trupul va fi protejat.Psalmistul  poate vorbi pentru poporul Israel, dar si pentru cei care-L lua ca adapost pe Dumnezeul lor.In Israel erau si unii care nu erau credinciosi lui Dumnezeu.Ca si In adunarile, bisericile de azi.Am spus cu alta ocazie ca; Nu poti sa te sprijinesti pe Dumnezeu daca nu mai Intai te-a nascut din nou ca sa fi un copil al Lui. Si mai adaogam ca; Relatia copiilor lui Israel era una de natura pamanteasca.Dar cei dupa venirea Domnului Hristos, se numesc copii ai lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Dumnezeu care i-a nascut se numeste Tatal lor.

         Iata dece acestia se pot sprijini pe Dumnezeu Tatal lor.Este simplu de Inteles ce fel de relatie au ei.Ca a unui copil cu Tatal lor.Versetul de fata Incepe cu aceste cuvinte;. Dumnezeu este adăpostul.Spuneam alta data ca viata celui rascumparat este ca o corabie pe valurile acestei lumi.Este foarte greu dificil sa navigezi pe furtuna. Avem ca exemplu pe Ucenicii cand erau In corabie si s-a starnit acea furtuna care i-a Ingrozit. Cu toate ca ei erau pescari expiermentati,au intrat In panica si l-au sculat pe Invatatorul lor de frica.Ei bine, pe marea acestei vieti  si noi avem nevoie de un adapost. La modul literal ci asa cum am spus si spiritual, sufleteste.Si unde Il poate gasi un copil al lui Dumnezeu decat In Dumnezu Tatal lor.

         Oriunde te-ai duce, te-ai Intoarce, nu-l poti gasi ajutorul ca In Dumnezeu. Te Indrepti catre oameni ,oricare ar fi ei? Sa sti ca mare ajutor nu vor putea sa-ti dea.Fiecare dintre noi am expiermentat si mai expiermentam Inca furtuni In vietile noastre. Si ce mare este ajutorul atunci cand apelam, ne sprijinim pe Dumnezeul nostru. Domnul Isus In Imprejurarea aceeia pe care o cunoastem cu tptii,a potolit furtuna. Sigur ca, Ucenicii au ramas tare impresionati. Chiar au si spus aceste cuvinte; Marcu 4;41. I-a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: „Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?“Sigur, si noi ca copii ai Lui Dumnezeu ramanem cate odata suprinsi de felul cum Dumnezeu potoleste furtunile din viata noastra.

         Aceasta interventie a lui Dumnezeu, ne face sa avem Incredere ca avem un Tata care priveste mersul nostru pe marea vieti. Dumnezeu este adăpostul. Dar versetul continua mai departe si spune ca;Este si şi sprijinul nostru,Cu alte cuvinte, El ne si sprijineste ca sa ajungem la adapost unde sa gasim pace, confort si liniste sufleteasca.Poti avea un adapost oarecare la modul literal dar sa nu fi In  stare sa te misti ,sa te duci, sa ajungi pana la acest adapost.Adica, ai avea nevoie de cineva care sa te duca pana la acel adapost.Iata ca noi ca copii ai Lui  Dumnezeu  suntem si sprijiniti ca sa ne punem Increderea In Dumnezeul si Tatal nostru.un ajutor, Cuvantul vrea sa scoata In evidenta ca;Dumnezeul nostru nu ne lasa singuri pe valurile mari Involburate sa fim In pericol.e cu noi ca si Mantuitorul cu ucenicii lui In corabia lor.

         Domnul Isus are ceva de spus cu privire la cei rascumparati ai Lui;Matei 28;20…...Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Cu alte cuvinte, ar vrea sa spuna Mantuitorul celor rascumparati, chiar daca sunteti pe mare si sunt valuri nu sunteti singuri.Eu sunt cu voi In barca vieti voastre.Apoi, primim asigurarea: care nu lipseşte niciodată în nevoi.As Indrazni sa pun o Intrebare; Cand avem noi nevoi sufletesti spirituale? Nu am sa gresesc daca voi spune ca In continul calatoriei pe marea vieti. Din senin la modul literal se starneste furtuni.Asa cum s-a starnit cand erau ucenicii pe mare la modul literal.Dar pe marea vieti noastre tot din senin se starnesc aceste furtuni sufletest. Se linisteste una si apare alta.

         Inteleg ca tot timpul cat vom fi In calatorie pe marea vieti In drum spre Cananul ceresc vom avea supriza aparitiei unei furtuni. Este adevarat ca una este mai puternica decat alta. Dar orcare va fi, de orce intensitate se va produce, Domnul Isus este In corabia veti celui rascumparat.Ce va face El;Va potoli furtuna.As dori sa Intelegem ca este vorba de furtunile sufletesti care , uneori ne afecteaza si fizic. Si nu rareori ne coplesesc.Dumnezeu le cunoaste pe toate si noi trebuie sa ramanem la adapostul Lui.Nu sunt convins ca ar putea sa fie un rascumparat al Domnului Hristos care sa nu fi expiermentat In viata lui din aceste furtuni. Dar si ajutorul pe care l-a primit cand furtunile s-au Intetit si parca nu se Intrezarea nici-o scapare, sau potolire a furtuni.

         Dar nici-o dat Dumnezeu nu s-a lasat dator fata de copiii Lui.Personal am expiermentata astfel de furtuni. Dar nici-o data nu mi-a trecut prin minte ca, Dumnezeu va lasa ca corabia vieti mele sa se franga, sa naufragieze.Nu vin la voia Intamplarii aceste furtuni. Ele au ca scop sa strigam la Dumnezeul nostru cum au strigat si Ucenicii la Invatatorul lor.Deabia atunci dupa potolirea furtuni au Invatat cu cine au de aface. Si pe cine Il au In corabie cu ei.La fel si noi, cand vedem cum Dumnezeu a potolit furtuna din interiorul nostru realizam cat de ocrotiti suntem.Avem motive sa Ii multumim Tatalui nostru pentru grija care o are pentru toti copiii Lui.El ne va duce In portul vesniciei.  

John Balarie

Los Angeles California!

Luntrea vieti mele 1) Tarmul mi-e departe Nu-l vad nu-I aproape. Dar pe marea vieti mele, Eu aud a Lui chemare. 2) Barca mea pluteste, Voi vasli fara-n-cetare, Stiu ca sta si ma priveste Ca aud a Lui chemare. 3) Cat va fi pana acolo? Drumul nu-l cunosc. Numai stiu ca e departe Dar aud a Lui chemare. 4) Tarmul nu-i inca aproape, Si-i furtuna mare. Valurile-mi stau-n-potriva Dar aud a Lui chemare. 5) Dar voi fi curand acolo, E departe nu-l zaresc. Ceata este foarte mare, Dar aud a Lui chemare. 6) Vantul sufla numai pot Dar e-acolo,eu socot. Din a luntri vieti mele, Eu aud a Lui chemare. 7) Si vaslesc fara-n cetare, Sa conduc barca pe mare. Nu o fac la intamplare, Ca, aud a Lui chemare. 8) Uite,parca Il zaresc, Vino zice, te primesc. Dar eu inca sunt pe mare Tot aud a Lui chemare. 9) Si cand valul se-n-teti, Luntrea mi se Intepeni, Ce pot face, acum eu oare? Dar aud a Lui chemare 10) Sunt cu tine nu te teme, Ma Incurajeaza cand, Eu cad jos si sunt Infrant, Ma ridica a Lui chemare. 11) Si pornesc dela-n-ceput, Chiar daca am fost infrint. El I-mi da incurajare. Ma ridica a Lui chemare, 12) Si voi fi la tarm odata, Voi sfarsi cu luntrea toata, Sta la tarm si ma asteapta... Ma cheama acum pe nume. John Fischer (Balarie) Los Angeles California!