Psalmul 73;23. Însă eu sînt totdeauna cu Tine.................

Psalmul 73;23. Însă eu sînt totdeauna cu Tine,Tu m-ai apucat de mîna dreaptă;

     
 Iata ce spune Psalmistul despre Dumnezeul lui care il avea in atentie. Psalmistul era constient ca,are nevoie de Dumnezeu.Însă eu sînt totdeauna cu Tine,Aceste cuvinte ne pune pe noi care spunem ca suntem ai Domnului Hristos intr-o situatie de cercetare sa vedem daca aceste cuvinte se potrivesc si in viata noastra.Ce inseamna sa fi totdeauna cu Dumnezeu?Unii pot aduce tot felul de explicatii, dar potrivit Cuvantului nu vad decat o singura explicatie anume,Sa fi in partasie care sa nu fie intrerupta.Cei ce citim Cuvantul cu atentie, intelegem ca, orce nu e dupa voia lui Dumnezeu ne pune in situatia de a intrerupe aceasta partasie.Cu alta ocazie am spus o intamplare dintre cati-va studenti la teologie si Profesorul lor care lucrau la traducerea bibliei in alte limbi.O aduc din nou in atentie este foarte semnificativa. Putem vedea ce inseamna sa ai o partasie continua cu Dumnezeu.

      Era miezul nopti si erau obositi, Profesorul le-a spus, programul s-a incheiat. Au plecat si au vrut sa vada daca Profesorul se mai aseaza pe genunchi ca sa se roage cum facea deobicei.Uitandu-se ei pe fereastra au vazut pe Profesor ca se indrepta spre canapeaua din birou spund doar aceste cuvinte; “Doamne, Tu sti ca legaturile noastre sunt aceleasi”Cati dintre noi am putea sa spunem aceste cuvinte dintr-o inima sincera? Sa ne coboram in interiorul nostru si este usor sa ne analizam.A trecut o zi. Obisnuiesti sa iti faci o analiza de cum ai petrecut ziua, sau mergi la culcare cu lucrurile incurcate in aceasta relatie cu Dumnezeu?Iata ce inseamna pentru Psalmist acest cuvant, “ totdeauna. As aduce inainte ceva mai in amanunt pentru noi anume, nu se poate sa nu se interpuna ceva care sa nu umbreasca legatura noastra cu Dumnezeul nostru. Poate le consideram lucruri marunte, ne semnificative. Avem Cuvantul care ne arata care sunt dupa voia lui Dumnezeu si care nu. Apoi, avem si duhul sfant care ne instinteaza imediat.

      Sa nu uitam ca, gravitatea acestor lucruri este cantarita de Dumnezeu nu de noi.Pentru un suflet sensibil la voia lui Dumnezeu  este acest aspect de a aplica imediat in viata corectia.Aducem inaintea lui Dumnezeu situatia orcare ar fi ea,cu parere de rau si suntem intr-o continua partasie ca si Psalmistul.As mai spune si faptul ca, a fi todeauna cu Dumnezeu, ne da garantia ca Dumnezeu Tatal nostru este necontenit cu ochiul indreptat asupra noastra.Iata lucrul de baza dece Psalmistul avea aceasta siguranta ca el este totdeauna cu Dumnezeu.Tu m-ai apucat de mîna dreaptă; Cand un copil este apucat de mana de tatal lui, este in siguranta, protectat, chiar daca ar incerca sa iasa desupt aceasta stransoare a tatalui nu va putea.Sau in alta instanta ,daca ar fi atacat de cineva este in mana puternica a tatalui. Dece nu ar putea copilul sa iasa desupt stransoarea maini tatalui? In primul rand tatal este mai puternic. Apoi, tatal este constient de pericolul care ar putea sa se abata asupra copilului scapat din mana lui.Ca matur, tatal va da dovada de responsabilitate fata de copilul lui.

      Tot asa este relatia unui copil al lui Dumnezeu pe fond spiritual cu Dumnezeu Tatal lui.Intelegem ca nu Psalmistul l-a apucat pe Dumnezeu de mana, ci Dumnezeu este cel care il tine de mana.Cei care sustin ca,”pot iesi si intra in Domnul Isus dupa bunul plac al lor sunt iresponsabili” si nu stiu ce vorbesc. Intrebarea se pune, la modul cel mai serios de noi toti care  spunem ca suntem ai Lui.Te-a luat Dumnezeu de mana ca sa fi la adapostul Lui?Sau traiesti cu impresia ca “il ti tu de mana”.Am pus in gilimele, pentruca este imposibil ca Dumnezeu sa fie tinut de mana.Initiativa si responsabilitatea si-o asuma Dumnezeul nostru.Fara ca sa fim pusi la adapost de El, vom fi vulnerabili la cel mai mic atac al celui rau.Iata dece nu ne lasa sa il tinem noi de mana. Daca totusi esti unul care susti ca tu il ti de mana,sa sti ca esti in pericol.Nu e de mirare ca, sunt destui care se incurca pe cararile vieti.Acestia da, am putea spune ca,” ei intra si ies din domnul isus imaginar al lor” oridecate ori vor ei.

      Acest verset a fost din vechiul Testament, si poate se vor gasi unii care vor spune ca,Noi suntem in Noul Testament.Cu alte cuvinte ,nu s-ar aplica noua. Iata si in Noul Testament verset care arata prin cuvintele Domnului Hristos acest mare adevar.Anume ca, Copilul lui Dumnezeu este tinut de mana de Dumnezeu dar si de Domnul Isus.Am mai atins acesta dovada pe care ne-o face Cuvantul de protectie apsoluta din partea Celui ce ne-a nascut din nou, care este Tatal nostru.Atentie, il putem chema Tata, numai in situatia cand El ne tine de mana.Iata acest verset;

Ioan 10;29. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu. Domnul Isus ii numeste pe cei rascumparati, “ oile Mele”. Deaceia le aduce inainte perin aceste cuvinte:Mi le-a dat,De retinut ca, nu au venit ele la Domnul Isus. Am spus cu alta ocazie din acest loc ceva mai pe larg. Ioan 6:37. Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine;Ce vrea Mantuitorul sa spuna cu aceste cuvinte?este mai mare decît toţi;Inteleg ca, pe cel pe care Tatal il da Domnului Isus, nu va fi nici-o forta care sa-i stea impotriva sa nu ajunga la El.

      Nimeni nu pate impiedica sufletul randuit de Dumnezeu Tatal sa ajunga la Fiul Sau.Dece nu poate un suflet sa fie impiedicat?Pentruca,este mai mare decît toţi;Si Mantuitorul aduce inatentie aceasta precizare pe care cei mai multi o scapa din vedere sau simplu o ignora. nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu. Ce incredinteaza Dumnezeu,  Fiului? sunt toti aceia pe care i-a nascut din nou.Vedem din nou ca este vorba de o mana care sa-i tina pe cei rascumparati.Am spus cu alta ocazie ca, Domnul Isus tine de o mana si Dumnezeu de cealalta mana pe cel nascut din nou.Ioan 10: ……….va smulge din mîna Mea.In versetul de mai sus citim de mana Tatalui.Iata deci ca nu numai Psalmistul era in siguranta in mana lui Dumnezeu. Dar si cei din dispensatiunea harului este necesar ca sa fie tinuti de mana de Dumnezeu.Vrasmasul era atunci activ pe vremea Psalmistului si el va ramane activ pana ce toate lucrurile se vor sfarsi.Am ramas impresionat ca, Psalmistul simtea nevoia sa fie tinut de mana de Dumnezeu.Simtim noi aceasta nevoie? Sau consideram ca putem sa fim biruitori prin noi insine.Dovada este viata pe care o traim cu infrangeri su biruinte.

John Balarie

Los Angeles California!