joi, 4 mai 2017

Psalmul 94;18. Oridecîte ori zic: „Mi se clatină piciorul!“............


f43bd-picture1bibliacutrandafir

Psalmul 94;18. Oridecîte ori zic: „Mi se clatină piciorul!“bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.

         Am primit acest verset. Si am zis; Ce putem noi Invata din el ca copii ai lui Dumnezeu?Psalmistul vorbea des cu el Insusi. Vorbim si noi cu noi Insine? Personal gandesc ca este atat de necesar sa stam de vorba cu noi Insine. Spun asta din viata mea personala.In felul acesta ne putem analiza viata.Cand cineva ne arata defectele, abaterile, greselile,ne vine greu si cei mai multi daca nu chiar toti resping aceste opservatii ale Fratilor noastri.Am gasit cu cale, atunci cand suntem sinceri si stam de vorba cu noi Insine,Duhul sfant ne descopere, ne arata defectele pe care le avem.Si  primim mai usor dela noi Insine. Dar asta numai In cazul ca privim cu sinceritate la viata noastra.Vai cate defecte se mai gasesc In vietile noastre. Chiar daca sunt printre noi si unii care nu vor sa si le vada.

         Ca dovada ca Psalmistul sta de vorba cu el si nu de putine ori spune aceste cuvinte;Oridecîte ori zic:Era preocupat de viata pe care o ducea In legatura lui cu Dumnezeu. Aceasta Il si motiva sa stea de vorba cu el Insusi.Si iata ca venea peste el ca si peste orcare dintre cei rascumparati ganduri care Il tulburau cu privire la felul lui de a trai. Dar noi cum ne gasim Inaintea lui Dumnezeu care ne cunoaste? Vin peste noi aceste ganduri care ar trebui sa platim atentie la ele? Deseori trecem cu vederea si nu luam seama ca, Duhul Sfant ne vrea sa ne cercetam noi Insine sa vedem cum ne gasim In relatia de partasie cu Mantuitorul nostru. Spuneam cu alta data, sa nu dam ocazia lui Dumnezeu sa ne cerceteze. Este mult mai Intelept sa o facem noi si sa eliminam ceia ce nu e dupa voia Lui.

         Nu erau putine aceste Intalniri pe care le-as numi cu el Insusi.Iata ce Il framanta pe Psalmist;„Mi se clatină piciorul!“Poate Psalmistul se acuza singur In urma cercetari lui cum sta In relatia cu Dumnezeu. Si se vedea vulnerabil Inaintea Acelui care ar ochiul ca para focului. Cu alte cuvinte, nu-i scapa nimic din viata celui care pretinde ca are o relatie cu Dumnezeu. Iata ca Psalmistul se cerceta si oridecate ori zicea ca i-se clatina piciorul,avea sa alerge la ajutorul lui Dumnezeu. Intradevar se clatina. Intorcandu-ne la noi care spunem ca suntem credinciosi, vedem noi ca ni se clatina piciorul? Este posibil sa avem o astfel de gandire ca si Psalmistul. Numai ca trebuie sa Intelegem ca alta relatie avea Psalmistul si o alta  o avem noi prin Mijlocitorul nostru Domnul Hristos.El era sincer si vedea ca nu Intotdeauna traia In asa fel ca sa-l multumeasca pe Dumnezeul lui care si-a arata In nenumarate randuri bunatatea Lui fata de el.

         Suntem noi sinceri cand zicem si noi ca ni se clatina piciorul?Asta numai daca luam seama la felul nostru de a trai. Sau nici nu vedem ca ne clatinam. Sau, as pune In felul acesta -a te clatina- cu a te abate dela voia Lui Dumnezeu.Psalmistul asa cum am spus era sincer cu el Insusi si recunoastea ca uneori nu e pe placul lui Dumnezeu. Asta Insemna ca se analiza si Isi vedea momentele de slabiciune din viata lui.Dar una este sa te clatini si alta este sa te prabusesti, sa cazi la pamant.Nu mentioneaza el ca ar fi cazut sau ca relatia lui cu Dumnezeu ar fi fost Intrerupta din pricina acestei clatinari. Vin In viata situatii In care ne clatinam. Cand spun ca ne clatinam, ma refer la stari de deznadejde care din cand In cand vin peste cei rascumparati.Asa venea si peste Psalmist.Dar era constient ca are deaface cu un Dumnezeu care-i ia grija, nu-l lasa sa se prabuseasca.

         Aduce Inainte bunătatea Ta, Doamne, Iata ce-l motiva pe el sa iasa din aceste desnadejdi.Ne motiveaza si pe noi la fel ca si pe el aceasta sursa as numi-o a bunatati lui Dumnezeu?Venea peste el ca un balsam faptul ca se stia la adapostul acestei bunatati a lui Dumnezeu neantrerupte pe care si-o arata fata de el. bunătatea Ta, Doamne, Poate vin si peste noi Indoieli si ne framanta unele situatii care apar In viata noastra.Fie ca vrem sau nu ele vin din cand In cand.Si atunci trebuie sa fim ancorati ca;bunătatea Ta, Doamne, se arata continu fata de noi toti care suntem ai Lui.Nu avem niciunul vreun merit daca stam In picioare si nu ni se clatina piciorul. Sau poate ni se clatina dar nu asa de des.Oricum am fi, suntem  supt privirea Tatalui nostru atenta.Sa fim Incredintat de asta.

         Tot Psalmistul spune cu alta Imprejurare Psalmul 124;2. de n-ar fi fost Domnul de partea noastră,cînd s-au ridicat oamenii împotriva noastră,Si aduce el Inainte unele situatii care Ii ameninta.Cu noi sunt lucrurile ceva diferit. Apele, vrasmasi, pe care Psalmistul Ii aduce Ininte sunt; Apucaturile vechi pe care inca le avem Inradacinate In firea veche.Si Ap, Pavel se rezema, se Incredea, nadajduia,In Dumnezeu cand se uita la pornirile firi pamantesti. Pavel exclama prin aceste cuvinte care par ar fi de desnadejde;Romani 7;24. O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? Spuneam cu alta ocazie ca; Pavel Is da singur raspunsul care venea ca o consolare.versetul;25. Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru! ..Porniri care la unii dintre noi ne fac necazuri mai des la alti mai rar. Si Intrun caz si altul nu suntem scutiti sa nu fim atacati din cand In cand.

         Iata dece Psalmistul; spune ca;Oridecîte ori zic: El se cerceta des. Lasam noi sa treaca timp pana apelem la bunatatea lui Dumnezeu? Lucrurile cu cat se Invechesc ajungem sa traim ca ceva normal. Cu alte cuvinte, nu ne mai spun nimc ca ceva este gresit In partasia noastra cu Scumpul nostru Mantuitor.Psalmistul nu lasa ca sa treaca peste el aceste stari care Il duce-au la desnadede.Ce am sesizat la Psalmist este sinceritatea fata de el Insusi si Inaintea
lui Dumnezeu la care apela.Asa cum am spus ceva mai sus, Psalmistul era destul de constient ca fara aceasta bunatate a lui Dumnezeu ar fi cazut In clatinarea pasilor lui.mă sprijineşte totdeauna.Nu era dubiu In mintea si Inima lui ca Dumnezeu Il sprijineste totdeauna.Cum stam noi In privinta Increderi In Dumnezeul nostru? Avem noi dubiu de sprijinul Lui Dumnezeu?

         Cei nascuti din nou sunt mult mai mult ocrotiti de Dumnezeu decat Psalmistul.Este Scumpul nostru Mantuitor care mijloceste continu Inaintea lui Dumnezeu pentru cei rascumparati ai Lui.Este un singur secret ca sa ne putem sprijini, baza, pe bunatatea lui Dumnezeu.Anume; Sa fim sinceri cu noi Insine cand venim Inaintea lui Dumnezeu.Daca suntem unii care am cazut prada, victime,la cei care propaga ca mantuirea celui nascut din nou se pierde, avem In acest verset cuvinte de Incurajare.Sincer doresc ca Fratii si Surorile mele de pretutindeni,care se analizeaza In mod sincer,vazand transformarea pe care Dumnezeu a facut-o In viata lor,sa aiba Incredere ca ;bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.

John Balarie
Los Angeles California!

Niciun comentariu: