sâmbătă, 12 mai 2018

Evrei 4;3. Pe cand noi, fiindca am crezut, intram in "odihna" ............

f43bd-picture1bibliacutrandafir

Evrei 4;3. Pe cand noi, fiindca am crezut, intram in "odihna" despre care a vorbit El cand a zis: "Am jurat in mania Mea ca nu vor intra in odihna Mea!" Macar ca lucrarile Lui fusesera ispravite inca de la intemeierea lumii.

         Dimineata citesc din Noul Testament.Si sunt la aceasta epistola.Am mai spus cate-va ganduri tot din Evrei 4;2, Unde este vorba de auzirea Cuvantului vestit si de credinta care aplica la inima celor care primesc acesta credinta ca dar ca ceia ce aud sa le fie de folos. Nu cum evreilor de alta data nu le-a ajutat la nimic sau, nu le-a fost de folos.Acum versetul acesta de fata ne vorbeste de cei care au crezut.Cine sunt acestia? Autorul epistolei spune; Pe cand noi,Sigur ca face referire la cei care au primit acest dar al credintei.Versetul pare a fi destul de complicat, greu de Inteles de cei care pornesc cu ideeia preconceputa, ca ei au crezut si ca este aportul lor personal ca sunt “mantuiti”.Versetul face o separare Intre Noi si Ei. Ei,fiind Israelitii ca popor cu legea lui Moise.fiindca am crezut,Fara sinceritate am fi tentati sa ne aducem creditul ca am crezut. Si ca, initiativa ar apartine omului oricare ar fi el din toate timpurile.

         Asa se pare la prima vedere ca omul a crezut .Asa este si nu putem schimba ceia ce este scris. Atunci trebuie sa apelam la armonizarea a ceia ce citim cu Intreg Cuvantul pe acest subiect Credinta. Domnul Isus ia spus unei femei aceste cuvinte;Matei 15;28. Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credinta Ta; faca-ti-se cum voiesti." Si fiica ei s-a tamaduit chiar in ceasul acela.Cineva ar putea spune; Nu vedeti ca Domnul Isus i-a spus femei aceste cuvinte; mare este credinta Ta;Spuneam cand am scris ceva din acest verset ca; orce dar primit devi posesorul lui.Aceasta femeie a primit acest dar al credintei si acum se bucura ca fiind darul ei.Si iata ce garantie aduce Cuvantul -auzit…..primit…..crezut- prin acest dar al lui Dumnezeu; intram in "odihna"Odihna este necesara pentru trupul acesta.Obosim si simtim nevoia sa ne odihnim. Mai ales cand avansam In varsta.Domnul Isus ca Fiu al omului era  ostenit de calatorie.Ioan 4;6.

         Dar aici este vorba de o alta odihna nu fizica, trupeasca.. Cel putin asa o Inteleg fiind Odihna sufleteasca, spirituala.Sigur ca ei de care vorbeste versetu 2, adica, Israelitii s-ar fi asteptat la odihna fizica. In decursul istoriei lor ca popor cu o istorie destul de zbuciumata, spuneam alta data ca, putine le-a fost situatiile In care au putut sa traiasca  In pace si liniste. Dar noi spune Cuvantul care acum prin Insasi faptul ca suntem mantuiti prin aceasta credinta ca dar, ne putem odihni In pace. Sigur ca odihna noastra e In Domnul Hristos. Despre o astfel de odihna ne face Cuvantul cunoscut.Iudeii considerau ziua de Sabat ca zi de odihna fizica.Ei, care nu au primit acest dar al credintei nu au parte ca popor de o odihna In Domnul Hrists, Zic ca popor, pentruca si dintre ei  sunt cuprinsi individual In planul de mantuire al lui Dumnezeu In Domnul Hristos, prin acest dar al credintei.Mantuirea este In Fiul lui Dumnezeu pe care ca popor l-au respins.Fapte 4;12.Poate se vor gasi si unii daca nu chiar cei mai multi care sa spuna;Ca ceia ce spun nu este cu ceia ce stiu ei.

          Iata ca Dumnezeu le-a vorbit despre o alta odihna nu ca cea de sabat. despre care a vorbit El cand a zis: Dumnezeu i-a avertizat ca nu vor intra In odihna Lui. Iata ce a zis Dumnezeu cu privire la acest popor?"Am jurat in mania Mea ca nu vor intra in odihna Mea!"Acestea,nu sunt cuvintele mele. Care era odihna de care spune Dumnezeu ca nu vor intra? Iata, Indraznesc sa spun ca, Dumnezeu a adus un blestem pe ei ca popor, cand zice;. Am jurat in mania Mea.Dar totusi vor intra cei care sunt mantuiti individual din acest popor Israelit. Acestia vor fi cuprinsi si ei Impreuna cu cei mantuiti dintre neamuri In Biserica vie a Domnului Hristos.Ca sa fiu acoperit la ceia ce spun am sa dau un loc care arata ca Dumnezeu In Domnul Hristos nu face diferenta. Si nici preferinta nu are.El se limiteaza la ce a facut Fiul Sau.Coloseni 3;11. Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici taiere imprejur, nici netaiere imprejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul si in toti.Fara Domnul Hristos nu e partasie cu Dumnezeu.

         Acestia mantuiti dintre evrei Impreuna cu cei care vin dintre Neamuri,Vor alcatui Un nou popr ceresc nu de natura pamanteasca. Asa citim In;Romani 9;25. dupa cum zice in Osea: "Voi numi "popor al Meu" pe cel ce nu era poporul Meu si "preaiubita" pe cea care nu era preaiubita.Si Ap, Petru are ceva de spus cu referire la un alt popor, care nu era al lui Dumnezeu.Dar care acum prin credinta primita ca dar au devenit poporul Lui ceresc.Dintre iudei dar si Impreuna cu cei dintre neamuri.1 Petru 2;10. pe voi, care odinioara nu erati un popor, dar acum sunteti poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu capataserati indurare, dar acum ati capatat indurare.Potrivit cu ce citim In acest verset, care aduce lumina Indiferent ce  preferinta am avea noi.Cuvantul ne arata ca, Dumnezeu, nu da o alta odihna decat In Fiul Sau si Inca una vesnica.  Apoi, In Incheierea versetului si a celor spuse cu privire la auzirea Cuvantului,prin care vine Romani 10;17.credinta prin care putem fi mantuiti.

         Iata deci,ca fara mantuire nu e partasie cu Dumnezeu. Cu alte cuvinte, este desconsiderat Fiul lui Dumnezeu?,sa nu se astepte nimeni ca va putea sta Intr-o relatie cu Dumnezeul cel viu si adevarat.Am spus cu alta ocazie ceva despre cum sau cine Il descopere pe Dumnezeu.Iata cum citim sa stim cine poate introduce pe om Inaintea lui Dumnezeu.Matei 11;27……...tot astfel nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere.Si ca sa fim mai lamuriti In privinta aceasta ca fara Domnul Hristos care e Fiul lui Dumnezeu, si caruia spuneam alta data ca; Dumnezeu i-a Incredintat aceasta lucrare de mantuire,Vom vedea la sfarsitul acestui verset ca; Lucrurile nu sunt asa cum cei mai multi cu ideei preconcepute le aduc In atentie.Cu aceste cuvinte se Incheie versetul acesta din Evrei; Macar ca lucrarile Lui fusesera ispravite inca de la intemeierea lumii.Ce vrea sa ne vorbeasca aceste cuvinte?

         Indraznesc sa spun ca; Dumnezeu Impreuna cu Fiul Sau au stabilit dela Inceput adica;de la intemeierea lumii.Planul de Mantuire pe care Domnul Isus avea peste veacuri sa-l Indeplineasca cum a fost stabilit de Dumnezeu Impreuna cu Fiul Sau.Adica, s-a stiut totul decum se v-a desfasura aceasta mantuire.Presez pe acest mare adevar ca; Nu se intra In Cer decat prin Domnul Hristos.Si nici pe un pamant nou.Domnul Isus spune;Eu sunt usa Ioan 10;7. Apoi, daca este vorba sa aducem In atentie noua creiatie, un Cer nou si un Panmnat nou unde citim ca va locui neprihanirea. Atentie! despre ce fel de neprihanire este vorba?.Romani 9;30. Deci ce vom zice? Neamurile, care nu umblau dupa neprihanire, au capatat neprihanirea, si anume, neprihanirea care se capata prin credinta; Si mult mai clar vedem ca nu vor intra In odihna Lui cei care aveau o neprihanire a lor care o da legea.Filipeni 3;9. si sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, neprihanirea pe care o da Dumnezeu, prin credinta.

John Balarie
Los Angeles California!

Niciun comentariu: