Psalms
42:7 Un val cheamã un alt val, la vuietul cãderii apelor Tale; toate
talazurile si valurile Tale trec peste mine.
Ca mai toti psalmii scrisi cu conotatie poetica si
acesta are in el acesta descriere poetica. Psalmistul infatisaza durerile,
situatiile prin care treca el la vremea aceia si noi acum la fel ca si el.Ca
valurile s-au talazurile car izbesc in
vietile noastre.Si iata ce spune el aici in acest verset. Un val cheamã un alt val,uneori nenorocirile se tin lant una dupa
alta.Este greu cind trecem prin astfel de situatii.
Nici Psalmistului nu i-a fost usor. Dar el is gasea
mingiierea in Dumnezeul lui Israel.Unde is gasesc Copii lui Dumnezeu mingiierea
in astfel de situatii uneori dramatice? Negresit ca ei au unde sa fuga sa ceara
ajutor pentru valurile din viata lor.Traim ca copii ai lui Dumnezeu pe o mare agitate
care este Lumea la modul real.Valuri se ridica necontenit si nu ne sta in
putinta sa le ocolim.Neaparat trebuie infruntate precum o corabie.
Dar Dumnezeu nu ingaduie prea mult in calatoria
noastra pe aceasta mare involburata, agitate. El linisteste furtuna si la
glasul Lui valurile inceteaza. Asa era si in viata Psalmistului. la vuietul cãderii apelor Tale; Ce vuiet
ingrozitor se produce cind apele cad precum o cascada.dar aici Psalmistul spune
ceva interesant. apelor Tale;Deci
apele ii apartin Lui. Dar ce nu ii apartin lui?doar toate au luat fiinta la
glasul Lui.
Ei bine, cind copilul lui Dumnezeu realizeaza ca,
apele sint ale Lui si ca El, le agita dar tot El le si linisteste, atunci, cel
ce ii apartine Lui nu se inspaiminta.Stiind ca are un Tata bun care vegiaza ca
valurile sa nu-l inece.Aceste talazuri si valuri pot trece peste noi ca si
peste Psalmist.Dar expresia trec peste
mine, arata ca nu ma vor acoperi vesnic. Cu alte cuvinte , ele vin si se
duc.
O cintare crestina spune asa,Nu norul s-au valul
este vesnic ci soarele i-a cel…..Din toate aceste imprejurari avem de invatat.
Cred ca si Psalmistul a avut de invatat.Fiecare are expierenta lui propie cu
Dumnezeu.Ce invatam noi? Este ca, avem un Tata plin de dragoste care ne iubeste
si acesta este motivul de ingaduie in vietile noatre aceste valuri si talazuri
sa vina si sa treaca peste noi.
Domnul Isus ne-a facut dovada cind era in corabie cu
ucenicii Lui.La glasul Lui si vintul care agita marea si ridica valuri a incetat
dar si valurile s-au potolit.El a zis doar caste cuvinte,” taci fara gura”
Dupa orice furtuna apare soarele care te face sa
uiti de ce a fost.Asa este la modul literal dar si la cel spiritual.Sa-I dam
slava lui Dumnezeu ca ne inconjoara cu dragostea Lui, Stiind ca aceste talazuri ne fac bine.
John Balarie
Los Angeles California
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu