Luca 24-32 Şi au zis unul către altul:

Luca 24-32 Şi au zis unul către altul: ,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?``

        Un frate mi-a adus in atentie acest verset unde citim de o inima care arde.Am gasit de cuvinta sa spun ceva cu privire la o inima care arde pentru Mintuitorul. In general putini sunt oamenii care sa-si destainuie ce au in inima unul altuia. Asta este natura omului sa fie discret,unul fata de celalalt. Dar Scriptura, pe cei ce se considera ca sunt ai Domnului Hritos invata cu totul altfel.Acesti doi ucenicii se intorceau spre casa dela Ierusalim. Erau profund mihniti de ce se intimplase cu Domnul lor.Ei is pusese nadejdea in Domnul si iata ca El i-a parasit.Cu toate ca Domnul Isus le-a descoperit ce se va intimpla cu El, ei nu luasera seama la cuvintele Lui.Cu toate ca Invatatorul le spusese sa ramina in Cetate.Pentruca urmau sa primeasca Duhul Sfint care le-a fost promis,ei au plecat fiecare la ale lor.   Deseori se intimpla si cu multi dintre noi la fel. Citim si uitam de ce am citit.Ne infrasoara treburile acestei vieti.     

         Dezamagiti cum erau,era normal, omeneste, sa se duca fiecare la casele lor. Asa ca, nu au mai stat pe ginduri si au plecat la treburile lor ca mai nainte de al cunoaste pe Domnul Isus.Nu numai ucenicii avusesera nadejdea ca Mesia venise cu un scop bine determinat, sa-i scape de supt robia Romana.Cind Domnul Isus a intrat in Ierusalim calare pe magarusi, poporul is aruncau hainele si ramuri de finic inaintea Lui zicind,”Hosana, Hosana, care in limba evreiasca inseamna,”Scapane acum” Nu intelegeau ei scopul veniri Domnului Isus pe pamint.Asa cum am spus nici chiar ucenicii care umblase cu El si carora le descoperise in amanuntit planul lui Dumnezeu de mintuire.Domnul le spusese ca, Voua va fost dat sa cunoasteti tainele imparatiei cerului.

         Iata ce intrebau ucenicii pe Invatatorul lor,Deci apostolii, pe cînd erau strînşi laolaltă, L-au întrebat: ,,Doamne, în vremea aceasta ai de gînd să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?``Pe drum apare Domnul Isus si intra in vorba cu ei.Au avut un schimb de cuvinte. Ei find nedumeriti ca acest strain nu stie ce s-a intimplat in aceste zile in Ierusalim. Incep ei sa ii descrie pe scurt evenimentul morti Domnului Isus.Domnul Isus le spusese si acest amanunt ca dupa trei zile va invia.Dar ei nu au platit atentie la cuvintele Lui.Dar cei care se numesc credinciosi si citesc Cuvintullui Dumnezeu, platesc ei atentie la ce citesc?Fiecare stie cit pune la inima din ceia ce citeste.Daca intrebi pe unul sau pe altul din acestia, ce a citit azi? Putini sunt care pot sa spuna de unde si ce au citit.Ei uite, asa erau si acesti doi ucenici.Este trist ca la orce altceva platim atentie si mai putin sau chiar deloc la Cuvintul lui Dumnezeu.De aici rezulta si starea pipernicita a unora.Nu poti sa discuti cu ei lucruri mai adinci din Cuvint.Se plictisesc imediat . Inteleg ca nu le face placere.Rezultataul se vede in vietile lor.

Dar acesti ucenici in inima carora Dumnezeu lucrase, aveau o inima sensibila, receptiva, la cuvintele pe care le auzeau din Scriptura.,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, Sigur ca au mers inpreuna o bucata de drum,in timp ce El le vorbea,au schimbat impreuna cite-va cuvinte.Domnul Isus schimba dischtia si le aduce inainte Scriptura.Erau goi in interiorul lor. Asa cum sunt multi si dintre noi. Nu ai subiecte biblice de a conversa,iscuta, Sunt unii “ crestinii” orce altceva ar discuta ,numai din Cuvint nu.Am intilnit din acestia care se grabeau sa schimbe subiectul discutieii. Parca nu-i satisfacea ce abordai din Cuvint.Acesti doi ucenici l-au ascultat pe Domnul Isus cu placere,le ardea inimile.

         Pentru un copil al lui Dumnezeu Cuvintul este singura hrana spirituala.Si acesti ucenici poate ar fi vorbit mult si de multe cu acest strain. Dar,a foast necesar ca Mintuitorul sa le aduca inainte ce spune in Scriptura despre El.Si cind s-au trezit ei ca le vorbeste din Scriptura si inca, ca unul cunoscator,Inimile lor a inceput sa le arda. Ah, sa-ti arda inima cind auzi vorbind din Scriptura?Pai asta inseamna cu adevarat ca, Dumnezeu a lucrat la acea inima.Multor-a din noi ne arde inima cind auzim fel de fel de lucruri care nu au nimic de aface cu starea de copil al lui Dumnezeu.Dar totul depinde de ce inima ai, de ce preocupari ai, cu ce te indeletnicesti mai mult in viata.

         Chiar daca preocuparile acestei vieti cotidiene aduce oboseala peste inima celui rascumparat,la auzul cuvintelor din Scriptura inima lui arde.Cita bucurie ar trebui sa se vada pe fata celui credincios cind are sansa sa se intilneasca cu un alt frate sau sora. Dece? pentruca au oportunitatea de a schimba in treacat cite-va ginduri din Scriptura.O faci asa cind te intilnesti? Este dovada ca inima ta arde pentru Cuvintul lui Dumnezeu.Esti unul sau una care numai cind esti in adunare ai in vedere Cuvintul? atunci faci dovada ca Inima ta e rece ,de piatra, insensibila la Cuvintul lui  Dumnezu.Si nu e de mirare ca nu v-a arde pentru El.

         Psalmistul spune, “String Cuvintul Tau in inima mea….”Ca rezultat al intilniri cu Domnul Isus, acesti doi ucenici sau intors la Ierusalim numai decit.Domnul s-a facut nevazut de linga ei.V-a aparea curind in mijlocul lor cind erau adunati la olalta.Cit de mult pierdem din binecuvintarile lui Dumnezeu cind neglijam Cuvintul.Si cind nu ascultam de ceia ce ne invata.Un lucru sunt sigur. Cei ce sunt ai Domnului Hritos au o inima care arde pentru El.Ei doresc ca , oridecite ori se intilnesc sa abordeze ginduri din acest Cuvint sfint.Nu e nimic mai de pret decit sa te desfeti in Cuvintul Lui.In felul acesta poti vedea cresterea la unii iar la altii nu.Totul depinde daca esti sincer cu tine insuti.

John Balarie

Los Angeles California.